Analiză: Sistemul fiscal va fi examinat în 2022 pentru a vedea ce schimbări majore trebuie implementate în anii ce vin

Unul dintre jaloanele asumate de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este „analiza sistemului fiscal al României cu scopul de a formula recomandări pentru a se asigura faptul că sistemul fiscal contribuie la promovarea și menținerea unei creșteri economice sustenabile”.

Mai precis, analiza sistemului fiscal urmează să fie terminată undeva în trimestrul al patrulea al anului 2022. Analiza, ce va fi făcută de reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și de consultanți externi, va fi publicată sub forma unui raport care să includă și recomandările pentru „optimizarea” sistemului fiscal. Conform PNRR, principalele aspecte ce vor fi urmărite sunt:

• eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale privind impozitul pe venit și impozitul pe profit, inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări;
• contribuțiile sociale și impozitele locale;
• orientarea regimului fiscal către aplicarea de taxe ecologice.

„Din perspectiva sistemului fiscal de impozitare (inclusiv din perspectiva contribuțiilor sociale), obiectivul este de a supune dezbaterii publice și de a aproba un proiect legislativ, până la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată, începând cu anul 2023, în funcție de analiza rezultatelor economice aferente actualului format, capacitatea din perspectiva administrării și alternativele rezultate în urma studiilor comparative.

Revizuirea cuprinzătoare a sistemului fiscal vizează să identifice distorsionările și domeniile în care se poate dezvolta legislația fiscală incidentă, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale (CAS, CASS, CAM), precum și impozitarea proprietăților, astfel încât să fundamenteze decizii pentru o retragere treptată a stimulentelor fiscale excesive, în special pentru impozitul pe profit, impozitul pe venit și CAS, CASS, CAM, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală”, scrie în PNRR.

Practic, autoritățile deja știu, în mare, care sunt zonele problematice (specialiștii le tot indică de ani de zile), astfel că PNRR vine și cu unele detalii suplimentare despre măsurile ce vor fi implementate după finalizarea analizei sistemului fiscal. Desigur, asta nu înseamnă că n-ar putea fi găsite și alte probleme pentru care să fie necesare modificări ale Codului fiscal.

 VIDEO:  Redacția avocatnet.ro a organizat recent o conferință despre reforma sistemului fiscal prinsă în PNRR, în care specialiștii Deloitte România au explicat la ce schimbări ar trebui să se aștepte companiile în viitorul apropiat.

1. Reducerea numărului de plătitori de impozit micro

Unul dintre principalele obiective legate de analiza sistemului fiscal este reducerea treptată a numărului de companii care aplică regimul impozitării veniturilor microîntreprinderii.

Teoretic, Codul fiscal urmează a fi modificat, până la finele anului 2022, pentru a stabili exact cum se va face reducerea graduală a ariei de aplicabilitate a regimului de impozitare micro. Acest proces urmează să înceapă în primul trimestru din 2023 și va fi finalizat până în trimestrul al patrulea din 2024.

„În PNRR, la acest moment, se prevede o diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul finanțelor, una dintre zonele care vor fi modificate cu siguranță va fi plafonul microîntreprinderilor. Pentru că un astfel de plafon poate să dea idei dintr-o altă zonă. Cu siguranță este total neproductiv din perspectiva impozitării veniturilor”, declara, pe finalul anului trecut, Daniel Anghel, Partener la PwC România, la o conferință.

„Mai e și un aspect legat de tipurile de activități cărora poate că nu e cazul să li se aplice acest regim. Concret, vorbim de servicii de management și consultanță - probabil că sunt zeci de mii de firme care beneficiază de acest regim, ceea ce nu era cazul în trecut”, a subliniat Alex Milcev, Partener la EY România, la același eveniment, fiind completat de Gabriel Biriș, Partener la Biriș Goran: „N-ar trebui să vorbim doar de plafon și de limitarea domeniilor, ci și a numărului. Pentru că aflam acum câteva zile că avem contribuabili care au vreo câteva zeci de microîntreprinderi. E o problemă.”

Însă inclusiv la nivelul Ministerul Finanțelor se discută despre problemele puse de sistemul impozitării micro. „Cu siguranță, microîntreprinderile sunt în atenția noastră din perspectica revizuirii sistemului fiscal. Printre criteriile pe care le vom avea în vedere la revizuirea impozitării vor fi activitățile cu valoare adăugată mare sau prestările de servicii, după caz, cifra de afaceri realizată de microîntreprinderi și probabil și numărul de microîntreprinderi pe care o persoană fizică îl va deține. Acestea sunt evaluări preliminare, noi avem în curs un plan pe mai mulți ani. Cumva să fie o reducere graduală a facilităților fiscale prevăzute acum de Codul fiscal”, a spus, la o conferință din ianuarie 2022, Iulian Ardeleanu, Director General în Ministerul Finanțelor.

2. Reducerea și/sau eliminarea anumitor facilități fiscale

Alt obiectiv major ține de reducerea și/sau eliminarea anumitor facilități fiscale aplicabile în momentul de față. La fel ca la primul punct, modificarea Codului fiscal în acest sens se va face, teoretic, tot pe final de 2022, astfel încât schimbările să fie puse în aplicare începând cu primul trimestru din 2023 și până în ianuarie 2024.

„Chiar dacă Guvernul ne dă o serie de indicii cu privire la capitolele din Codul fiscal care se află în analiză pentru eliminarea distorsiunilor și lacunelor, este greu de anticipat care dintre cele aflate în legislație vor dispărea, pentru că așteptarea este ca deciziile să fie fundamentate pe evaluarea impactului pe care actualele prevederi le au atât pentru buget, cât și pentru domeniile sau categoriile de contribuabili cărora li se adresează. Doar punând în balanță costurile și beneficiile se va putea ajunge la concluzii pertinente și acceptate de mediul de afaceri și de cetățeni”, explica Daniel Anghel de la PwC în primăvara anului 2021.

Totuși, avem și o măsură mai detaliată - reducerea treptată a facilităților fiscale aplicabile actualmente în domeniul construcțiilor (în esență, vorbim de niște taxe salariale reduse). În acest caz, însă, măsura va urma să fie pusă efectiv în aplicare începând cu primul trimestru din 2025 și până în ultimul trimestru din 2028.

În fine, în PNRR mai este subliniat că se va evita extinderea cotelor reduse de TVA.

3. Regândirea impozitelor locale

Altă țintă asumată de Guvern este o regândire a impozitelor locale datorate de persoanele fizice și cele juridice pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport. Concret, modificările propuse de autorități urmează să fie definitivate până la finele anului 2022 și ulterior puse în aplicare începând cu anul 2023.

„Din perspectiva impozitelor pe proprietate, obiectivul acestei reforme este de a dezvolta legislația privind impozitarea proprietăților printr-un proiect legislativ ce va fi supus dezbaterii publice la sfârșitul anului 2022, cu implementare etapizată (în funcție de rezultatul studiilor comparative și a determinării pașilor de dezvoltare, respectiv determinarea necesității de dezvoltare a capacității administrative necesare pentru implementare), începând cu anul 2023.

Revizuirea principiilor privind impozitul pe proprietate, în special în ceea ce privește diferitele regimuri de impozitare a clădirilor, în funcție de statutul proprietarului (persoană juridică sau fizică), vizează abordarea potențialului arbitraj între cele două sisteme de impozitare, aplicabile persoanelor fizice și persoanelor juridice, care obțin venituri din proprietățile imobiliare, precum și stabilirea automată a valorii impozabile a proprietăților supuse impozitelor locale”, este detaliat în documentul amintit.

În mare, autoritățile vor ca impozitarea bunurilor să se facă numai în funcție de valoarea de piață, cu posibilitatea unor ajustări în funcție de eficiența energetică a clădirilor și nivelul emisiilor vehiculelor.

Referitor la impozitele locale, un jalon trecut în calendarul PNRR este în trimestrul al patrulea din 2025, până la care urmează să se operaționalizeze un sistem informatic pentru evaluarea automată a bunurilor, pentru a determina sumele ce trebuie plătite la autoritățile locale.

„Totodată, se vor utiliza servicii de consultanță pentru proiectarea sistemelor informatice de date în ceea ce privește impozitarea proprietăților din România, autoritățile neavând acces în prezent la niciun astfel de instrument. Sistemul informatic are ca obiectiv automatizarea evaluării proprietăților imobiliare cu scopul determinării bazei impozabile folosind informații disponibile în sistemele altor instituții (Agenția de Cadastru și Carte Funciară, autorități locale), precum și informații publice (anunțuri imobiliare, cataloage folosite de profesioniști în evaluare, date statistice etc.)”, prevede PNRR.

Context

Așa cum motivează reprezentanții Guvernului, „România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană”, cu precizarea că această pondere are o tendință îngrijorătoare de scădere în ultimii ani. Totodată, grosul veniturilor țării vin din taxarea consumului, în loc să vină din taxarea profiturilor, a veniturilor și a proprietăților. Din aceste motive, „în acord cu obiectivele de trecere de la o economie care a atras investiții în trecut datorită salariilor mai mici și a unui sistem fiscal foarte atractiv, către una cu un grad de dezvoltare superior, alături de obiectivul de creștere a eficienței în colectare, este necesară alinierea sistemului de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României”, mai scrie în PNRR.