UPDATE: Legea privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor, oficializată

Legea 414/2023, aplicabilă din 23 decembrie, vizează transpunerea Directivei europene nr. 1.828/2020, cu toate că transpunerea trebuia să se facă până la final de 2022. Noua lege se aplică acțiunilor în reprezentare introduse de la data intrării în vigoare, respectiv celor introduse din data de 23 decembrie 2023.

Legea permite unor entități calificate (indiferent că sunt private sau autorități publice, însă independente) să solicite în numele a mai multor consumatori încetarea sau interzicerea unei conduite ilicite din partea unui comerciant. Entitățile calificate vor putea cere remedieri precum despăgubiri, reparări, înlocuiri, reduceri ale prețului, încetari ale contractului sau rambursari ale prețului plătit, după caz.

Legea va proteja interesele persoanelor fizice care au suferit prejudicii atât ca urmare a unor încălcări la nivel național, cât și la nivel transfrontalier, a unor prevederi legale. Se face referire la circa 70 de acte normative din legislația română sau europeană atunci când sunt luate în considerare acțiunile comercianților, prestatorilor/ furnizorilor de servicii sau profesioniștilor cu impact asupra consumatorilor.

Prin noua lege vor fi acoperite și practicile nelegale ale comercianților care au încetat activitatea înainte de demararea acțiunii în instanță a organizațiilor de consumatori sau organismelor publice, deoarece ar putea fi necesar să se împiedice repetarea practicii prin interzicerea acesteia, să se stabilească că o anumită practică era de fapt o încălcare a legii sau să se faciliteze primirea de către consumatori a despăgubirilor. 

Pentru a putea fi reprezentați în mod colectiv de către entitatea calificată, consumatorii trebuie să își dea acordul, în scris, fiecare în parte, în termen de 30 de zile de la introducerea acțiunii în justiție atât pentru posibilitatea de a fi reprezentanți, cât și pentru acceptarea sau nu ca rezultatul acțiunii de reprezentare să fie obligatoriu pentru ei. Acest consimțământ va însemna că respectivii consumatori nu vor putea să introducă în justiție o altă acțiune împotriva aceluiași comerciant și care să aibă același obiect, nici colectiv, nici în mod individual. 

Comerciantul și entitatea calificată vor putea demara negocieri privind tipul despăgubirilor de care urmează să beneficieze consumatorii prejudiciați. Dacă rezultatul negocierilor este inechitabil, instanța judecătorească îl poate refuza, însă, dacă îl aprobă, acordurile sunt obligatorii pentru comerciant și entitatea calificată.

Legea introduce și sancțiuni pentru comercianții care nu respectă hotărârile date de instanțele judecătorești ca urmare a unei acțiuni inițiate de o entitate calificată ce vizează protecția mai multor consumatori. Amenzile stabilite prin lege ajung la 100.000 de lei.

Cine sunt aceste entități calificate? Legea face referire la asociațiile de consumatori, inclusiv cele care au membri din cel puțin două state membre. Totodată, autoritățile și organismele publice care au atribuții în aplicarea prevederilor legale privind contractele încheiate cu comercianți, furnizori/ prestatori de servicii, profesioniști ș.a.m.d pot fi, fiecare dintre ele pe domeniul pe care are atribuții, entități calificate în scopul introducerii unei acțiuni în justiție.

Organismele care protejează în mod colectiv drepturile consumatorilor trebuie să fie independente și să nu fie influențate de persoane care nu sunt consumatori, care au un interes economic în introducerea unei acțiuni în reprezentare, în special de către comercianți.

Conform unui comunicat de presă recent al CE, instituția a decis să trimită un aviz motivat României, dar și Austriei, pentru netranspunerea normelor UE prevăzute de Directiva (UE) 2020/1828 privind acțiunile în reprezentare. Conform acesteia, consumatorii care au fost prejudiciați de o practică comercială ilegală pot solicita măsuri reparatorii, cum ar fi despăgubirea, repararea sau înlocuirea.

În ianuarie 2023, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 24 de state membre pentru neîndeplinirea obligației de notificare a măsurilor naționale de transpunere integrală a directivei până la termenul de 25 decembrie 2022.

În urma unei analize a răspunsurilor acestora, Comisia a concluzionat că România și Austria nu au furnizat informații satisfăcătoare cu privire la măsurile de transpunere a directivei. Celor două țări li s-au pus la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele identificate de Comisie. În cazul în care nu ar fi primit un răspuns satisfăcător, Comisia putea decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.