Sistemul de educație ar trebui să permită fetelor însărcinate sau cu copii să-și continue școala

Ghidul, ce poate fi consultat în întregime la acest link, conține exemple de discriminări, atât la nivel școlar, cât și la nivel profesional, pe baza criteriilor prevăzute de cadrul legislativ antidiscriminare, dar și exemple de măsuri sau acțiuni ce pot aplicate pentru ca profesorii și nu numai să asigure respectarea principiului nediscriminării în școli.

Printre măsurile recomandate în acest ghid se află și:

• implementarea de politici care să permită fetelor însărcinate sau fetelor cu copii să-și continue educația, cu adaptări după cum este necesar, având în vedere responsabilitățile lor familiale suplimentare;
• asigurarea accesului egal la activități sportive și extracurriculare pentru băieți și fete;
• dezvoltarea normelor și politicilor de construcție și infrastructură care să asigure facilitățile adecvate pentru elevii cu dizabilități sau copii cu certificat CES;
• abordarea atitudinilor negative față de persoanele marginalizate;
• dezvoltarea și aplicarea unei politici de toleranță zero față de hărțuire și abuzul fizic sau verbal asupra elevilor, profesorilor sau personalului de către orice alt elev, profesor sau personal;
• selecția nediscriminatorie în formarea claselor, indiferent de naționalitate, etnie, rasă etc;
• evaluarea corectă a rezultatelor elevilor.

Ghidul are la bază trei sondaje de opinie realizate la nivel național, ce au avut ca grup țintă profesorii din ciclul gimnazial și liceal, părinții copiilor aflați în ciclul gimnazial și liceal și inspectorii din cadrul Inspectoratelor Școlare Județene (ISJ), cât și recomandările formulate de cadrele didactice în urma chestionarelor de evaluare aplicate de CNCD la finalul a 10 sesiuni de formare pentru 200 de cadre didactice, participante la cursuri.

În opinia a 35% dintre profesori, elevii care se confruntă cel mai adesea cu discriminarea sunt cei care se confruntă cu probleme de greutate, urmați de cei din familii sărace (28%) și de cei de etnie romă (27%). Elevii care, în opinia profesorilor, sunt cel mai puțin discriminați sunt cei de altă religie (3%) și cei de etnie maghiară (3%). 

Potrivit părinților, cele mai discriminate categorii de elevi sunt cei cu probleme de greutate ridicată/obezitate (71%), elevii din familii sărace (68%) și elevii de etnie romă (66%). La polul opus, cel mai puțin discriminați sunt elevii de etnie maghiară și cei de alte confesiuni religioase (21%).

În opinia a cinci din 10 reprezentanți ai ISJ-urilor, categoriile de elevi care se confruntă cel mai adesea cu discriminarea sunt cei de etnie romă, cei care suferă de probleme de greutate (de exemplu: anorexia/obezitatea) și cei care suferă de dizabilități psihice, precum ADHD sau sindrom Down. Cel mai adesea, aceștia sunt discriminați fie de alți elevi, fie de către părinți.

Cel mai rar, elevii sunt discriminați de profesori. Discriminarea afectează cel mai rar elevii de culoare (11%), pe cei ce aparțin de o sectă religioasă (8%) și pe cei de etnie maghiară (6%). Potrivit părinților, discriminarea se manifestă, în primul rând, sub forma unor agresiuni verbale din partea celorlalți elevi (81% dintre părinți afirmă acest lucru), dar poate îmbrăca și forma unor agresiuni fizice (în 48% din cazuri). 

Cu toate că 5 din 10 profesori afirmă că sunt familiari cu legislația privind combaterea discriminării într-o măsură mare sau foarte mare, doar 26% dintre profesori consideră că măsurile implementate sunt insuficiente.