„Ratele la credite nu vor scădea prea curând”, transmite BNR. IRCC va atinge vârful în aprilie

„Ratele la credite nu vor scădea prea curând”, transmite BNR. IRCC va atinge vârful în aprilie

IRCC ar putea depăși ROBOR. Vechiul indice, pe baza căruia se calculează dobânzile la creditele mai vechi de aprilie 2019, a scăzut la 6,95%. În același timp, analiștii se așteaptă ca noul indice, folosit pentru creditele imobiliare din ultimii 4 ani, să crească din aprilie. 

În acest moment, IRCC este 5,71%, față de 4,06% în decembrie anul trecut. Pe de altă parte, după maximul atins în luna octombrie, de 8,21%, indicele ROBOR la trei luni este în scădere. A ajuns în prezent la 6,95% pe an, iar asta se va traduce în următoarea perioadă și în rate puțin mai mici pentru românii care au credite în lei. 

Veștile sunt mai puțin bune pentru românii care au rate calculate în funcție de IRCC, pentru că noul indice va atinge vârful în luna aprilie, spune purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu. El estimează că următorul nivel al IRCC va fi de puțin peste 6% și spune că ratele la credite nu vor scădea prea curând. „IRCC-ul este de fapt un ROBOR pe termen scurt cu o întârziere de 6 luni. Va fi probabil la vârf la următoarea scadență care începe pe 1 aprilie, va fi undeva la 6,02, asta nu înseamnă că vor coborî dobânzile rapid la 1% așa cum a fost acum 3 ani. E imposibil, nu că nu ne dorim”, a declarat dan Suciu la Europa FM.

Doi ani până la primele șosele „digitalizate”. România va avea autostrăzi cu senzori de polei și camere pentru detectarea incidentelor

Peste doi ani am putea circula pe autostrăzi "digitalizate", care să monitorizeze traficul și să avertizeze șoferii în situații de urgență. Zeci de camere de supraveghere, radare și senzori de polei ar trebui să transforme cele patru autostrăzi care pornesc din Capitală și cea mai aglomerată șosea din țară, DN1, în „drumuri ca afară”. Licitația a fost lansată și investiția va fi uriașă - peste 22 de milioane de euro, însă va scădea simțitor numărul accidentelor, promit autoritățile. 

Drumul Național 1, dar și cele trei autostrăzi care pornesc din Capitală spre sudul-estul și centrul țării vor fi modernizate, în următorii doi ani.

Pe A1 București-Pitești vor fi montate 2 radare fixe. Sistemele măsoară viteza mașinilor, iar cei care vor încălca legea vor fi sancționați direct. În plus, vor fi amplasate și camere speciale pentru detectarea incidentelor, senzori de polei sau stații meteo.

Tot două radare fixe vor fi montate și pe A2, autostrada care merge spre litoral, pe tronsonul pe tronsonul cuprins în proiect, până la Cernavodă. Și aici, șoferii vor fi monitorizați de camere de supraveghere.

Cele mai multe radare fixe vor fi montate pe A3, autostrada spre Ploiești. Șoferii vor fi monitorizați cu 20 de astfel de sisteme, iar șoseaua va fi dotată inclusiv cu camere de detecție și stații meteo care vor analiza cât de sigur este drumul. Ultimul pe listă este Drumul Național 1, care merge către stațiunile de pe Valea Prahovei, unde șoferii nu vor mai putea goni așa cum o fac acum.

16 astfel de dispozitive de monitorizare a vitezei vor fi montate pe drumul național pe tronsonul București Ploiești.

CNAIR a lansat licitația pentru modernizarea celor 4 șosele, iar reprezentanții companiei de drumuri așteaptă ofertele firmelor. În același timp, spun că proiectul se va extinde.

Alin Șerbănescu - purtător de cuvânt CNAIR: Ofertele vor fi depuse până pe 19 aprilie, anul acesta, iar suma esre undeva la 112,7 milioane de lei fără TVA. Avem o serie de proiecte lansate deja aici vorbim de A1 Sibiu Holdea și A 3 între Tg Mureș și Nădășel. Tot anul acesta vom lansa și sistemul E sigur.

Deși binevenite, sistemele de supraveghere a traficului nu sunt suficiente, spun asociațiile pentru infrastructură. E nevoie de investiții care să rezolve și alte probleme. Pe DN1, drum care traversează multe localități, pietonii sunt în pericol în fiecare zi.

Oficial BNR: Cel mai bun program de ţară pe care îl avem este PNRR-ul

Cel mai bun program de ţară pe care îl are România este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a spus Valentin Lazea, economist-şef la Banca Naţională a României.

El a subliniat că opiniile sunt personale şi nu implică în niciun fel poziţia oficială a Băncii Naţionale a României.

„La ce putem în mod realist spera vizavi de programul de ţară? Cel mai bun program de ţară pe care îl avem este PNRR-ul, că ne place, că nu ne place, că e făcut de români sau parţial de români sau în mică parte de români, cu multă ecologie, cu mult IT în el - şi aşa mai departe, ăla este, ăla îl avem, e cu bani, e stabilit, e cea mai bună ocazie să îl implementăm şi asta este - că ne place sau că nu ne place”, a spus el, potrivit Agerpres.

„Văd, de asemenea, posibile progrese punctuale, dar necoordonate, făcute de unii întreprinzători români, fiecare pe nişa lui, însă fără să aibă o viziune macroeconomică integratoare, fără să aibă neapărat viziunea impactului pe fiscalitate şi pe politicile fiscale şi monetare, iar, pe termen lung şi foarte lung o reformă a sistemului educaţional care să promoveze alte valori decât cele promovate în ultimii 30 de ani, punând accentul pe solidaritate, pe abordarea pe termen lung, pe respectul pentru autorităţi, pe stimulente non-materiale”, a spus Lazea, la conferinţa „(Re)deşteptarea României: Un plan de ţară, acum!”.

„Am o vastă experienţă de a fi lucrat în multiple planuri de ţară şi strategii - o experienţă tristă, pot să spun din start, începând cu 1998, când s-a făcut planul de ţară, prima tentativă a României să adere la OCDE - şi trecând prin 2016 - strategia România competitivă, un alt plan de ţară, şi 2018-2019 - Planul naţional de adoptare al euro. Deci, am o experienţă vastă în acest domeniu şi entuziasmul care pe mulţi îi cuprinde când aud de plan de ţară, pe mine nu mă mai afectează, pentru că am trecut prin etapele astea”, a spus Lazea.

El a subliniat că un plan sau o strategie de ţară trebuie să îndeplinească unele criterii, printre care: să aibă în vedere toţi cei trei factori care contribuie la PIB-ul potenţial, respectiv capital, forţă de muncă, productivitate, să fie bugetate corespunzător toate măsurile cuprinse în acea strategie, să nu afecteze echilibrele macroeconomice fiscal şi monetar odată cu implementarea măsurilor, să presupună o îmbinare a celor trei politici: fiscală, monetară, de reforme structurale. De asemenea, trebuie „să depăşească orizontul termenului scurt, mergând spre termen mediu şi lung - şi să implice un efort coordonat al tuturor ministerelor şi agenţiilor statului, cu iniţiativele sectorului privat”.