In Romania un singur contribuabil trebuie sa sustina deja 1,4 pensionari, in conditiile in care Germania este ingrijorata ca va avea doi contribuabili la un pensionar, si asta peste cativa ani. EIU crede ca, pentru a putea contracara fenomenul imbatranirii, sunt absolut necesare, in majoritatea statelor Europei, reforme ale sistemului medical si de pensii. "Reformarea pietei muncii este o prioritate si ea trebuie sa fie conceputa in asa fel incat sa atraga noi angajati in sistem si sa ridice productivitatea muncii", mai arata studiul.
Analistii EIU spun ca este necesara si cresterea ratei natalitatii, dar si initierea unor masuri menite sa atraga forta de munca plecata sa munceasca in alte tari. EIU atrage atentia si companiilor asupra acestei amenintari. "Companiile s-ar putea vedea nevoite sa investeasca tot atat de multa energie cat investesc acum pentru atragerea clientilor, pentru pastrarea angajatilor capabili", arata materialul. Sesizand pericolul din timp, majoritatea statelor europene – Marea Britanie, Germania, Italia – au decis sa creasca varsta de pensionare, perioada de contributii, ca si cuantumul contributiilor la asigurarile sociale.
Anglia se confrunta chiar cu o problema suplimentara, generata de prabusirea in urma cu un an a fondului de pensii Solidaritatea, Germania reduce din numarul de beneficii pentru pensionari, iar italienii vor sa modifice si reglementarile legate de numarul orelor de lucru. Chiar si Rusia a taiat cateva dintre beneficiile de care se bucurau pensionarii, in principal cele legate de serviciile medicale, si se gandeste sa modifice si prevederile referitoare la varsta si contributii. Romania, ca de obicei, inoata contra curentului si reduce contributiile. In schimb, statul se gandeste sa creasca beneficiile pentru pensionari, decizii care vor adanci presiunea asupra bugetului.
Tinerii de 35 de ani vor ajunge mai greu la pensie.
Un tanar de 35 de ani va fi nevoit sa munceasca cu cinci ani mai mult decat tatal sau pentru a putea manca si el o pensie, care, din cauza tergiversarii aplicarii legislatiei privind pensiile alternative, va fi, probabil, mica si de stat. Dar si asta in cazul in care toti anii de vechime sunt trecuti pe cartea sa de munca si daca contributiile sunt platite cu regularitate. Diferenta de timp provine din cresterea duratei necesare de contributie la asigurarile de stat, de la 30 la 35 de ani, si din cresterea varstei de pensionare, la 65 de ani. In Romania muncesc 4.453.600 de salariati, care platesc contributii la stat pentru asigurarea pensiilor a 6.067.200 de pensionari, ceea ce inseamna ca 1,4 angajati sustin un pensionar.
Suma totala pe care statul trebuie sa o achite lunar pentru a plati pensiile acestora depaseste 26.000 de miliarde de lei. In plus, Guvernul si-a planificat sa taie 5% din contributiile sociale pentru urmatorii trei ani, reducerea fiscalitatii reprezentand ea insasi o presiune importanta asupra bugetului. Statul are de gand, printr-o strategie lansata spre consultare societatii civile, sa faca cheltuieli in plus, prin introducerea unei pensii sociale minime, un fel de ajutor social extins, si prin acordarea de gratuitati la serviciile medicale. Cu alte cuvinte, sa extinda beneficiile si sa reduca contributiile, neavand, insa, resurse financiare clare.
De asemenea, strategia prevede crearea unui fond pentru persoanele varstnice, bazat pe un impozit de 0,2%, obtinut din taxa impusa asupra tranzactiilor imobiliare care depasesc 10.000 de euro ale persoanelor juridice si asupra achizitiilor de bunuri mobiliare care depasesc 500 de euro. Petre Ciotlos, secretar general la Casa de Pensii, spune ca nu stie nimic despre strategie, dar tine sa ne linisteasca, explicand ca bugetul asigurarilor sociale va deveni autonom. Pe de alta parte, reprezentantii Ministerului Finantelor dau asigurari ca economia va creste si o data cu ea si veniturile si ca statul va avea bani atat pentru actualii pensionari, cat si pentru viitorii.
Cand vine vorba despre cifre, insa, finantistii o cotesc catre pensiile private, aratand ca de acolo va veni salvarea. Speranta unei pensii mai bune in viitor inseamna iesirea treptata din actualul sistem falimentar si transferarea contributiilor catre fonduri private. Doua piloane ale viitorului sistem de pensii private au fost deja reglementate, dar sistemul inca nu functioneaza. Nici o schema facultativa de pensii ocupationale nu a fost infiintata, iar cea mai importanta parte a reformei are intarzieri si mai mari.
Din 2006, salariatii vor putea transfera o parte infima din contributiile la sistemul public catre fonduri private: 2% in primul an, urmand sa creasca pana la 8% in zece ani. In plus, trecerea catre sistemul privat va fi obligatorie doar pentru tinerii sub 35 de ani, nou angajati.
Toti ceilalti salariati vor putea iesi (facultativ) din sistemul public falimentar doar daca au mai putin de 45 de ani. Restrictiile impuse atat pentru deductibilitatea acordata contributiilor la schemele facultative ocupationale, cat si pentru contributiile transferate la fondurile private (Pilonul 2) au diminuat interesul marilor companii de asigurari fata de noua piata, la care nu vor contribui mai mult de 600.000 de persoane in primul an.
Pe de alta parte, autoritatile se tem ca permitand transferarea unui procent mai mare din contributii catre fondurile private, "gaura" ramasa in sistemul public, estimata la 24 de milioane de euro in primul an de aplicare, va fi mult mai greu de acoperit, iar situatia actualilor pensionari se va agrava. Trecerea catre un sistem privat de pensii este vazuta drept principala solutie si de Alianta D.A, alaturi de imbunatatirea colectarii in sistemul public, prin includerea lucratorilor in strainatate, interzicerea reesalonarilor si executarea silita a rau-platnicilor.
Comentarii articol (0)