Debutul relației de muncă vizează, practic, două momente distincte, cel al semnării contractului individual de muncă și cel din care produce efecte juridice, fiind explicită obligația de a înregistra elementele contractului în registrul general de evidență a salariaților și de a-l transmite cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Citește articolul
Dacă regula generală este că un lucrător prestează o activitate în beneficiul și sub autoritatea unui angajator cu care a încheiat un contract individual de muncă, tot acesta fiind și cel care asigură condițiile de muncă sigure și sănătoase și resursele necesare desfășurării activității, dar și cel care plătește drepturile salariale, detașarea este o excepție de la această regulă. Detașarea presupune și câteva formalități esențiale, una dintre acestea fiind suspendarea în Revisal.
93% dintre angajaţi afirmă că munca la nivel internațional le-ar „schimba viața", potrivit studiului EY 2023 Mobility Reimagined Survey. Această experiență este considerată principalul beneficiu, urmată de dezvoltarea carierei și de dobândirea unei mentalități globale. Rezultatele sondajului EY, dar şi implicaţiile fiscale, inclusiv cele de asigurări sociale, din perspectivă imigraţionistă şi de legislaţie, generate de aceste variante reinterpretate ale muncii, au fost dezbătute împreună cu reprezentanţii autorităţilor competente din România în cadrul Conferinţei de Mobilitate organizate de EY România. Citește articolul
Contractul individual de muncă are la bază acordul de voință al celor două părți, angajatorul și salariatul, iar modificarea sa presupune, tot cu caracter general, același acord de voință, fiind expres prevăzute de lege situațiile în care el poate fi modificat fără încheierea unui act adițional. În categoria situațiilor excepționale se încadrează și transferul de întreprindere, caz în care salariaților le sunt garantate o serie de drepturi, nefiind impus acordul lor de voință în privința modificării angajatorului. În condițiile în care o criză precum cea actuală poate veni cu decizia de a face fuziuni și divizări, este important ca angajatorii să știe în ce condiții se pot muta salariații la o firmă la alta în urma transferului de întreprindere. Citește articolul
Chiar dacă un sistem de supraveghere video l-ar ajuta pe angajator să-și atingă scopul cel mai simplu și fără loc de echivoc, monitorizarea prezenței la birou a angajaților ce lucrează în sistem hibrid se poate face și în alte moduri care să nu constituie o problemă din perspectiva prelucrării datelor personale. Citește articolul
Chiar dacă nu e îndreptățit să refuze o dispoziție a angajatorului și chiar dacă legea nu obligă la o prevedere contractuală în acest sens, nu strică și e chiar de dorit să i se expună angajatului, de la semnarea contractului, posibilitatea ca în activitatea sa să mai apară unele deplasări. În multe cazuri, angajații pot avea motive obiective pentru care să nu poată onora deplasările în afara localității. Iar sancționarea unui angajat pentru nerespectarea dispozițiilor angajatorului nu se poate fără o cercetare disciplinară. Citește articolul
Inspecția Muncii a pus în consultare publică proiectul tehnic al REGES-ONLINE, care va trebui să fie gata până spre finalul anului 2024 și care va schimba radical experiența utilizatorilor actuali ai Reges și o va extinde către salariați și entități terțe, promițând o platformă accesibilă pe multiple dispozitive. Noul Reges va reprezenta digitalizarea totală - fără drumuri la inspectorate, înrolarea electronică a noilor angajatori, pe bază de semnătură electronică, terminale interactive în sediile inspectoratelor teritoriale și nu numai. Citește articolul
„Este inutilă existența unei politici antihărțuire la nivelul companiei, dacă plângerile depuse de salariați nu sunt soluționate”, spunea în urmă cu ceva timp pentru redacția noastră un avocat. În cazul angajatorilor mici, ideea de a avea o politică antihărțuire, de a mai adăuga la o lungă listă de obligații și formalități încă un punct nu tocmai ușor de expediat, poate părea nerezonabilă. Ceea ce nu ar trebui să fie nerezonabil însă e analizarea unei sesizări primite de la un angajat care aduce în discuție fapte de hărțuire. Chiar dacă sesizarea ar părea exagerată, vădit netemeinică sau chiar un exemplu de bullying făcut de angajat, ea trebuie luată în considerare. Citește articolul
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele. Citește articolul
Cu toate că petiții ce arată înspre comiterea unor fapte de hărțuire la locul de muncă ajung la inspectoratele teritoriale de muncă, nu întotdeauna inspectorii au și calitatea de a sancționa atare fapte, ca să nu mai vorbim de instrumentele legislative insuficiente pe care aceștia le au la dispoziție. Mai adăugăm aici și faptul că petiționarii nu mai susțin întotdeauna, ulterior, ce au declarat inițial sau colegii, care sunt reticenți să confirme cele sesizate inspectorilor, angajatorii care se consideră ei înșiși hărțuiți de vizitele inspectorilor, considerând că la mijloc sunt interese nelegitime, chiar oculte, în privința lor și ajungem astfel la constatarea că nici reglementarea, nici abordările din practică nu ne ajută să sancționăm și să lucrăm eficient pentru combaterea hărțuirii la locul de muncă. Citește articolul