Departament: Comunicare și Relații Publice (PR)
Date pe înțelesul tuturor
Lipsă de asumare din partea României: nu am livrat niciun plan, reformele se mișcă greu, iar prognoza se înrăutățește. O ultimă atenționare de la Bruxelles
Oferă context asupra situației economice și a modului în care guvernul comunică măsurile de austeritate, informații utile pentru strategiile de comunicare ale companiei și gestionarea imaginii publice.
Radu Stochița În primăvara anului 2025, România se afla din nou în centrul unei atenții serioase la Bruxelles. Pentru a înțelege de ce, trebuie să ne întoarcem la începutul crizei: în 2019, când planurile bugetare ale Guvernului au prevăzut un deficit peste 3% din PIB, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene au declanșat pentru prima dată procedura privind deficitul excesiv (EDP). Citește articolul
Parteneriat media
Grupul Fildas-Catena: două trofee Superbrands, un drum construit cu grijă, încredere și respect pentru sănătate
Articolul vorbește despre imaginea de brand, recunoașterea obținută (trofee Superbrands), identitatea românească și relația cu publicul, informații vitale pentru departamentul de Relații Publice și Afaceri Corporative.
Superbrands România Într-o perioadă în care încrederea este poate cea mai mare reușită, Grupul Fildas-Catena primește o dublă recunoaștere de prestigiu: trofeele Business & Consumer Superbrands România acordate Catena și Fildas Trading. Mai mult decât simple distincții onorifice, aceste trofee vorbesc despre consecvență, seriozitate, performanță susținută și un tip de leadership care nu își pierde implicarea pe parcurs. Citește articolul
Un nou indicator de risc, propus pentru controalele fiscale: Acesta ar ajuta ANAF la depistarea celor care „îngroapă” firmele cu datorii
Acest departament monitorizează modul în care compania este percepută public și gestionează comunicarea în cazul unor probleme legate de respectarea legilor sau de reputație.
Alexandru Boiciuc Sediile sociale comune pentru zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui să devină un indicator de risc fiscal utilizat în activitatea de control a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), subliniază, într-un comunicat recent, Curtea de Conturi a României. Aceasta deoarece s-a constatat că, cel puțin la nivelul anului 2023, existau peste 2.000 de adrese care figurau ca sedii sociale pentru peste 47.000 de contribuabili ce însumau datorii la stat de aproape 30 miliarde lei. Citește articolul
Teodora nu mai are voce. Dar noi încă o avem
Articolul critică modul în care anumite instituții media relatează cazuri sensibile, punând accent pe etica jurnalistică și impactul limbajului asupra percepției publice. Pentru departamentul de Relații Publice și Afaceri Corporative, este esențial să înțeleagă cum funcționează comunicarea în criză, cum se pot construi mesaje responsabile și cum se gestionează reputația organizației într-un context social complex și sensibil.
Cristina Iacob Am ales jurnalismul dintr-un motiv simplu: iubesc să scriu. Și mai mult decât atât, iubesc să scriu despre oameni. E singura pasiune care nu mi-a fost niciodată contestată, nici de timp, nici de oboseală, nici de depresie. E parte din mine - constantă, loială, sinceră. Citește articolul
Jurisprudență utilă
Documente semnate în grabă și anularea încetării CIM-ului, în instanță, în baza unei înregistrări audio
Un proces precum cel descris poate afecta negativ imaginea publică a companiei, iar departamentul trebuie să înțeleagă riscurile și să știe cum să comunice eficient în astfel de situații.
Dan Năstase
în
Consilier juridic specializat în relații de muncă, 4 Iunie 2025 | 5390 | Timp de citire: 3 min.
Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate. Citește articolul
Proiect: Termenul „ţărănesc” nu va mai fi considerat practică înşelătoare, dacă sunt respectate cerinţele de etichetare
Oferă îndrumări despre cum să comunice corect informațiile despre produse către public și mass-media, pentru a menține o imagine bună a companiei.
Un proiect legislativ înregistrat recent la Senat propune ca utilizarea termenului „ţărănesc” în denumirea, etichetarea sau promovarea produselor alimentare să nu mai poată fi considerată, în sine, o practică comercială înşelătoare. La fel, termenul nu ar trebui confundat cu cel de „tradiţional”, iar folosirea lui nu va necesita atestare oficială, atât timp cât sunt respectate regulile de etichetare. Citește articolul
Analiză Urmările deciziei CCR privind declararea publică a averilor: Între dreptul la intimitate și interesul public
Deciziile care generează dezbateri publice ample și afectează percepția cetățenilor despre integritatea instituțiilor sunt de interes pentru a înțelege mai bine climatul social și a gestiona imaginea companiei în acest context.
Cristian Stanescu Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituționale prevederile privind publicarea online a declarațiilor de avere ale funcționarilor publici a stârnit reacții diverse și critici ferme. Agenția Națională de Integritate (ANI) avertizează asupra posibilelor conflicte legislative și compromiterea eforturilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Societatea civilă denunță impactul negativ asupra transparenței și luptei împotriva corupției. Președintele României subliniază importanța transparenței și sugerează soluții alternative pentru publicarea în continuare a acestor declarații. Citește articolul
Ce înseamnă că nu există interes public pentru urmărirea penală a unei fapte?
Este interesat de modul în care deciziile legale, în special cele care implică victime sau incidente sociale (cum ar fi violența domestică menționată în articol), sunt percepute de public. Aceste aspecte pot influența imaginea companiei sau a angajaților săi, fiind crucial pentru gestionarea reputației și comunicarea externă.
Simona Voiculescu
în
Director Editorial, avocatnet.ro3 Iunie 2025 | 1 | 1214 | Timp de citire: 4 min.
Renunțarea la urmărirea penală este o „unealtă” a sistemului judiciar pentru a prioritiza resursele și a nu „bloca” justiția cu infracțiuni minore. Decizia procurorului se bazează pe criterii precum gravitatea faptei, urmările produse, atitudinea suspectului și a victimei, sau disproporția dintre cheltuielile procesuale și consecințele infracțiunii. Totuși, pentru victimele unor infracțiuni această soluție poate fi percepută ca un abandon din partea sistemului. Citește articolul
Poate angajatorul să îți ceară „la liber” conversațiile private de pe WhatsApp? O privire asupra limitelor și drepturilor
Articolul arată cum un mediu de lucru toxic și situațiile de hărțuire pot afecta reputația companiei și imaginea sa publică pe piața muncii, aspecte esențiale pentru relațiile publice și afacerile corporative.
Dan Năstase
în
Consilier juridic specializat în relații de muncă, 3 Iunie 2025 | 1 | 4428 | Timp de citire: 5 min.
Discuțiile aprinse în contradictoriu, zilele mai tensionate sau feedback-ul uneori tranșant fac parte, până la un punct, din dinamica oricărui loc de muncă. Însă, există o linie roșie care, odată depășită, transformă un mediu profesional într-unul toxic, unde demnitatea lucrătorului este știrbită, iar conflictul mocnește periculos. Citește articolul
Interviu Despre efectele concrete ale deciziei CCR privind declarațiile de avere: La ce să ne așteptăm, precedentele din jurisprudență și nu numai
Ajută la înțelegerea discursului public, a percepției societății și a presiunilor internaționale legate de integritate și transparență în funcțiile publice, informații cruciale pentru gestionarea imaginii și comunicării companiei.
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) referitoare la publicarea online a declarațiilor de avere a stârnit numeroase dezbateri în spațiul public. Pentru a înțelege mai bine implicațiile acestei decizii, am stat de vorbă cu un expert căruia i-am cerut să ne ghideze prin hățișul potențialelor consecințe și al interpretărilor acestui document: conferențiarul universitar doctor Bogdan Dima, de la Facultatea de Drept a Universității din București. Citește articolul