ACCES PREMIUM

e-Factura B2C: Guvernul va stabili clar prin legislație că NU este obligatorie colectarea CNP-urilor. Totodată, există discuții și despre o amânare

E vital pentru acest departament să știe despre cerințele tehnice ale sistemului e-Factura și despre cum să protejeze datele personale ale clienților, conform legii (GDPR).

De la 1 ianuarie 2025, companiile vor trebui să transmită în e-Factura inclusiv facturile emise în relația business to consumer (B2C). În acest sens, cel puțin o parte a mediului de afaceri a înțeles că va fi necesară colectatea CNP-urilor persoanelor fizice. Din acest motiv, autoritățile vor veni cu o clarificare legislativă pentru a stabili că vorbim de o chestiune opțională, spun specialiștii. Totodată, există discuții și despre o amânare a obligației, dar e greu de spus dacă vom vedea așa ceva. Citește articolul

ACCES GRATUIT

GDPR: Amendă pentru un site care a ”pedepsit” un client pentru că s-a dezabonat de la informările prin e-mail

Acest departament este direct responsabil de modul în care sunt gestionate și securizate datele personale ale clienților și de respectarea strictă a regulilor GDPR, inclusiv cum să ștergi sau să anonimizezi datele corect.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a amendat o platformă de vânzare online a biletelor la spectacole pentru încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Compania a șters contul unui client după ce acesta s-a dezabonat de la newsletter și a folosit datele personale pentru marketing, fără consimțământul clientului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder Prelucrarea CNP-ului atrage numirea obligatorie a unui DPO când se face pentru realizarea intereselor legitime ale operatorului sau ale unui terț

Articolul vorbește despre măsuri de securitate IT, confidențialitate, reducerea datelor și rolul specialistului în protecția datelor (DPO), aspecte cruciale pentru securitatea cibernetică și conformitatea cu GDPR.

Cei care prelucrează date personale precum codul numeric personal (CNP), seria și numărul actului de identitate și alte astfel de numere de identificare națională se pot regăsi în situația de a fi obligate să-și numească un responsabil cu protecția datelor (DPO). Prelucrarea numerelor de identificare națională în vederea realizării unui interes legitim propriu sau al unui terț îi obligă pe operatorii de date să aibă un astfel de responsabil, cerința fiind prevăzută de o lege română în vigoare încă din 2018. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă organizațiile în desemnarea și gestionarea rolurilor obligatorii impuse de legislație?

Articolul menționează rolul esențial al 'ofițerului de protecția datelor (DPO)' și importanța ca acesta să nu cumuleze roluri care ar putea crea conflicte.

Responsabilitățile legale pentru diverse roluri în organizații, cum ar fi responsabilul de mediu sau ofițerul de protecția datelor, sunt esențiale pentru conformitate și, uneori, chiar pentru prevenirea conflictelor interne, iar lipsa acestora poate duce la sancțiuni severe și la deteriorarea reputației companiei. Identificarea persoanelor potrivite pentru aceste roluri este o provocare, deoarece necesită o combinație specifică de cunoștințe și experiență, iar suprapunerea rolurilor poate afecta calitatea muncii și obiectivitatea. Pentru o desemnare eficientă, este necesară o analiză juridică detaliată, iar externalizarea acestor responsabilități nu exonerează organizațiile de răspunderea finală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt implicațiile Directivei UE privind munca pe platformă pentru sănătatea și siguranța în muncă?

Este important pentru a înțelege noile cerințe privind modul în care platformele folosesc algoritmii pentru a gestiona munca, nevoia de supraveghere umană a acestora, dreptul la explicații al lucrătorilor și protecția datelor colectate despre aceștia.

Directiva UE privind munca pe platformă, recent adoptată, reprezintă un pas important în direcția protejării sănătății și securității lucrătorilor din economia platformelor digitale. Cu toate acestea, directiva nu adresează anumite problematici și există unele obstacole ce ubliniază importanța unei implementări atente și a unui angajament ferm din partea statelor membre pentru a garanta respectarea drepturilor și a protecției SSM a tuturor lucrătorilor pe platformă. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Reminder De azi, băncile sunt obligate să afișeze o serie de informații ce-i vizează pe consumatorii vulnerabili din punct de vedere financiar

Acest departament este responsabil să se asigure că informațiile solicitate de lege sunt afișate corect pe site-ul companiei și că sunt accesibile și persoanelor cu deficiențe de vedere, prin mijloace digitale sau audio.

Un ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care vizează îmbunătățirea accesului consumatorilor vulnerabili la serviciile bancare esențiale a fost oficializat în septembrie, documentul intrând în vigoare începând cu 25 octombrie. Măsura impune instituțiilor de credit furnizarea de informații clare, accesibile și pe înțelesul oricărui client care nu are o pregatire financiară minimală. Acestea includ drepturile și obligațiile consumatorilor, detalii despre conturile de plăți și soluționarea litigiilor. Persoanele cu deficiențe de vedere trebuie să aibă, la rândul lor, acces la aceste informații. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Reminder Codul rutier se modifică de duminică, astfel încât polițiștii să poată amenda șoferii și în baza înregistrărilor camerelor de bord sau celor de supraveghere

Implică dezvoltarea sau adaptarea de platforme informatice pentru colectarea dovezilor și ridică întrebări legate de prelucrarea datelor personale (înregistrări video, numere de înmatriculare).

Codul rutier se modifică în această săptămână, pentru a da posibilitatea celor ce surprind comportamente agresive în trafic să trimită înregistrările audio-video polițiștilor, care, în baza acestora, vor putea sancționa șoferii, potrivit unei ordonanțe apărute în vară. Pentru sancționarea șoferilor indisciplinați în trafic, polițiștii vor putea utiliza, de asemenea, date de monitorizare a traficului rutier primite de la administratorii drumurilor publice, iar în aceste cazuri, polițiștii vor putea sancționa mai multe tipuri de abateri de la regulile de circulație, nu doar comportamentul agresiv în trafic, așa cum se întâmplă în cazul înregistrărilor făcute cu camere de bord sau telefoane. Totuși, ar mai putea dura o vreme până ce măsurile să fie aplicabile în practică, deoarece e nevoie de modificarea infrastructurii informatice a poliției. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Microcertificările ajută lucrătorii să fie mai pregătiți pentru provocările actuale și viitoare ale pieței muncii, dar ne trebuie o reglementare înainte de toate

Este interesat de cum pot fi dezvoltate competențele digitale în cadrul companiei, fie prin academii interne, fie prin platforme online, și cum aceste programe pot susține transformarea digitală a afacerii.

Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raportarea CESOP poate fi transmisă în România și de către nerezidenți. ANAF a publicat formularul 709, în baza căruia se poate depune trimestrial declarația 396

Având în vedere că raportarea se face electronic și implică transmiterea de informații într-un sistem nou, departamentul IT este responsabil cu implementarea și buna funcționare a soluțiilor tehnice necesare pentru a îndeplini aceste cerințe.

Instituțiile financiare care oferă servicii de plăți în România, precum băncile, emitenții de monedă electronică sau instituțiile de virament poștal, sunt obligate, de la începutul anului 2024, să monitorizeze și să raporteze autorităților fiscale informații despre plățile transfrontaliere procesate și despre destinatarii acestora, în cadrul sistemului european CESOP („Central Electronic System of Payment information” - Sistemul electronic central de informații privind plățile). Procedura inițială, însă, nu permitea înregistrarea în sistem a instituțiilor de plată care activează în România, dar nu sunt înregistrate fiscal în țara noastră. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Week of skills Cine pierde în urma automatizării? Românii nu au nici competențe digitale de bază

Articolul se referă direct la dezvoltarea și implementarea uneltelor și sistemelor bazate pe inteligența artificială în companii, la automatizarea funcțiilor de raportare și la importanța competențelor digitale pentru utilizarea acestor tehnologii.

Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul