Filtrează articole după
Explicăm Legislația

Rezultatele filtrării tale

60060 articole se potrivesc filtrării tale

Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.

ACCES PREMIUM Interviu: Taxarea inversă generalizată, soluția pentru problema României cu colectarea TVA. Un specialist: „Ar îmbunătăți semnificativ calitatea mediului de afaceri”
Alexandru Boiciuc, Redactor-șef, , avocatnet.ro
5 Iunie 2025 | Timp de citire: 6 min.

Taxarea inversă generalizată la TVA a revenit, în aceste zile, în discuțiile publice legate de reforma fiscală pe care autoritățile noastre trebuie s-o aplice cât mai repede pentru a păstra România în ținta de deficit bugetar de 7% pentru 2025. Cum statul are nevoie de mai mulți bani la buget, specialiștii sunt de părere că introducerea taxării inverse generalizate ar fi cea mai bună soluție pentru a „împușca” două păsări dintr-un foc - creșterea încasărilor anuale din TVA și reducerea gap-ului uriaș de TVA. Singurul impediment ar fi că e nevoie de aprobarea Comisiei Europene, dar e greu de crezut că România ar putea fi refuzată.

ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Modificarea unilaterală a felului muncii pentru protecția unui salariat: O măsură necesară sau un demers tardiv?
Dan Năstase, Consilier juridic specializat în relații de muncă,
5 Iunie 2025 | Timp de citire: 5 min.

Relațiile de muncă sunt, prin natura lor, dinamice și supuse unor multiple provocări. Una dintre acestea, cu implicații semnificative atât pentru angajator, cât și pentru salariat, vizează modificarea contractului individual de muncă. Deși principiul de bază este cel al acordului de voință, Codul muncii prevede și excepții, printre care modificarea unilaterală a locului și felului muncii ca măsură de protecție a salariatului. O speță interesantă, în articolul de azi:

ACCES PREMIUM UPDATE: Instructorul de pilates, enologul și alte 17 ocupații au fost introduse în COR
Cristina Iacob, Redactor, , avocatnet.ro
5 Iunie 2025 | Timp de citire: 1 min.

Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) a fost completată recent, printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, cu aproape 20 de meserii noi, majoritatea din industria jocurilor video, dar și din domenii precum bioinformatica, vinificația sau serviciile pentru animale. Actul normativ aduce și alte modificări relevante, menite să alinieze nomenclatorul ocupațiilor la realitățile actuale ale pieței muncii.

ACCES PREMIUM Interviu: Obținerea formularului A1, cursă cu obstacole: Companiile suportă costuri duble și pierd oportunități externe din cauza statului. „E nevoie de fast-track aici”
Simona Voiculescu, Director Editorial, , avocatnet.ro
5 Iunie 2025 | Timp de citire: 10 min.

Procesul obținerii formularului A1 poate dura uneori extrem de mult, ceea ce afectează grav activitatea companiilor, generând întârzieri în mobilizarea angajaților, riscuri de sancțiuni în statele europene unde se detașează și probleme financiare prin dublarea contribuțiilor. Refuzurile adesea arbitrare ale autorităților române complică și mai mult situația, în special pentru sectoare precum construcțiile, transportul și IT-ul. Comunicarea cu CNPP este marcată de dificultăți, iar companiile se confruntă cu lipsa de transparență și răspunsuri întârziate, uneori ajungându-se la rezilierea contractelor cu partenerii de afaceri. Gabriela Pleșa, expert în mobilitate globală, a discutat cu avocatnet.ro despre dificultățile întâmpinate de angajații români în obținerea formularului.

ACCES GRATUIT Teodora nu mai are voce. Dar noi încă o avem
Cristina Iacob, Redactor, , avocatnet.ro
5 Iunie 2025 | Timp de citire: 3 min.

Am ales jurnalismul dintr-un motiv simplu: iubesc să scriu. Și mai mult decât atât, iubesc să scriu despre oameni. E singura pasiune care nu mi-a fost niciodată contestată, nici de timp, nici de oboseală, nici de depresie. E parte din mine - constantă, loială, sinceră.

ACCES GRATUIT Sporul de doctorat ar trebui să reprezinte recunoașterea excelenței unui angajat
Dan Năstase, Consilier juridic specializat în relații de muncă,
5 Iunie 2025 | Timp de citire: 5 min.

Indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor, un subiect ce a stârnit și continuă să stârnească numeroase dezbateri în spațiul public și în mediul juridic, reprezintă, în esența sa, o formă de recunoaștere și valorizare a efortului intelectual susținut și a pregătirii profesionale de excepție. Privită dincolo de controversele generate de aplicarea sa uneori neunitară sau de plafonările succesive, această indemnizație poartă în sine un mesaj puternic: munca de înaltă calificare, bazată pe ani de studiu aprofundat și cercetare, merită și trebuie recompensată distinct.

ACCES PREMIUM Comerț online: ANAF depistează deja, prin formularele D395 și F7000, mii de contribuabili care nu-și îndeplinesc obligațiile fiscale, conform datelor pe 2023 și 2024
Alexandru Boiciuc, Redactor-șef, , avocatnet.ro
4 Iunie 2025 | Timp de citire: 2 min.

Formularele prin care Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) află date despre evazioniștii din comerțul online produc deja efectele scontate, conform datelor furnizate recent redacției noastre. Astfel, în baza informațiilor din formularele D395 și F7000, care sunt depuse de intermediari, ANAF a identificat și notificat, în 2023 și 2024, mii de persoane care nu se conformaseră.

ACCES PREMIUM Agenda lunii iunie 2025: Cum arată calendarul pentru firme și PFA-uri
avocatnet.ro,
4 Iunie 2025 | Timp de citire: 3 min.

Luna iunie 2025 vine cu chestiuni fiscale de interes pentru contribuabili (precum prima plată pentru taxa pe stâlp, prima depunere a noii declarații 397 și declararea și plata impozitelor pe afacerile din 2024), dar și cu o serie de măsuri a căror aplicabilitate încetează (de exemplu, plafonarea prețurilor la energie electrică sau plafonarea prețurilor polițelor RCA). Iată ce e de reținut.

ACCES GRATUIT
Mituri și realități
Există sau nu sporul de antenă în salarizarea bugetarilor? Nu asta ar trebui să fie întrebarea
Dan Năstase, Consilier juridic specializat în relații de muncă,
4 Iunie 2025 | Timp de citire: 5 min.

În spațiul public românesc au prins contur și persistă cu o surprinzătoare tenacitate diverse denumiri de „sporuri” salariale care stârnesc în rândul opiniei publice deopotrivă amuzament și confuzie: „sporul de antenă”, „sporul de ecran” sau chiar „sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Acestea sunt adesea percepute ca un fel de bani în plus la salariu, o recunoaștere pecuniară a unor riscuri mai mult sau mai puțin definite de lege. Însă, dincolo de folclor sau de știrile care le popularizează ori de opiniile unor „diverși”, realitatea juridică și, mai ales, scopul fundamental al unor astfel de compensații e adesea ignorat sau înțeles greșit. Mai problematic însă e că la înțelegerea lor greșită contribuie chiar și instituțiile statului.