Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
O serie de măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, menite să reducă deficitul bugetar, au apărut pe final de 2024, printr-o ordonanță. Unele dintre prevederile ordonanței stabilesc înghețarea angajărilor la stat și interdicția de cumpărare, de către instituțiile de stat, a unor mașini noi.
Traficul rutier pe unele dintre drumurile publice din România este monitorizat, de puțină vreme, printr-un sistem integrat, numit e-SIGUR, iar în cazul încălcării regulilor de circulație, șoferii identificați astfel pot fi sancționați de polițiști fără să fie opriți în trafic, amenzile fiind expediate direct la domiciliul acestora. Deocamdată, sistemul este funcțional doar pe trei drumuri, dar când va fi definitivat va conține, printre altele, 500 de camere video și 300 de radare mobile.
Impozitul pe construcțiile speciale (cunoscut ca „taxa pe stâlp”), care s-a aplicat cel mai recent în anul 2016, a fost „reactivat” de Guvern în 2025 prin OUG. Totuși, pentru a fi operaționalizat efectiv, impozitul datorat de persoanele juridice are nevoie de norme metodologice de la Ministerul Finanțelor.
Printr-o ordonanță adoptată de curând, România a transpus Directiva NIS2 privind securitatea cibernetică, impunând norme stricte și uniforme pentru sectoare esențiale și importante de activitate, mecanisme de raportare și gestionare a incidentelor care cresc transparența și capacitatea de reacție, dar și sancțiuni semnificative pentru neconformare.
De la 1 ianuarie, în România există un salariu minim garantat în plată stabilit prin hotărâre de Guvern, precum și o reglementare specială care stabilește alte două niveluri salariale minime sectoriale - dintre care doar unul este, de fapt, superior celui garantat în plată. În contextul unei directive europene pe care Parlamentul a transpus-o anul trecut, dar și a unor facilități fiscale eliminate, e greu de afirmat că acele salarii minime diferențiate au fost stabilite așa cum se cuvenea - fără parteneri sociale consultați și fără transparență.
De la 1 ianuarie 2025, la emiterea unui pașaport simplu electronic, expedierea lui prin servicii de curierat se poate face la orice adresă de pe teritoriul României, nu doar la cea de domiciliu sau de reședință a deținătorului ori la o adresă din străinătate, ca înainte. Practic, acest document se va putea trimite prin curier la orice adresă, fie din țară (gratuit) sau din străinătate (în acest caz, titularul trebuie să plătească cheltuielile de expediție).
Este esențial să recunoaștem că fiecare individ are abilități și competențe unice, iar evaluările ar trebui să fie bazate pe performanța individuală și nu pe stereotipuri de gen sau de altă natură, fiind la fel de important să ținem cont de faptul că, deși principiul nediscriminării este fundamental, nu putem generaliza și presupune că rezultatele bărbaților și femeilor vor fi întotdeauna egale în toate situațiile. De la faptul că legislația noastră obligă la transparentizarea criteriilor de evaluare și chiar la includerea lor în contracte și regulamentele interne, putem spune că șansele ca o evaluare ce nu respectă nici acest principiu de bază să fie anulată în instanță sunt foarte mari. Diferențele dintre evaluări pot constitui și ele motiv de anulare a acestora.
Inițiativa experților Comisiei Europene, lansată în primăvara anului 2022, privind stabilirea normelor referitoare la o indemnizație pentru reducerea favorizării îndatorării și limitarea deductibilității dobânzii în scopul impozitului pe profit (cunoscută sub numele de DEBRA), reprezintă o propunere legislativă prin care companiile sunt încurajate să-și finanțeze investițiile mai mult din propriile capitaluri și mai puțin prin datorii.
O ordonanță apărută la finalul lui 2024, al cărei scop este reducerea deficitului bugetar, stabilește, printre altele, înghețarea, pe parcursul acestui an, a nivelului unor venituri ale bugetarilor și chiar eliminarea unora dintre ele. De pildă, în 2025, valorile salariilor de bază, soldelor de funcție, sporurilor, indemnizațiilor ori compensațiilor de care beneficiază bugetarii rămân la valoarea din noiembrie și nu se mai acordă bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă.
Legislația europeană și Directiva privind timpul de lucru, în mod special, protejează dreptul fiecărui lucrător la concediu anual plătit. Acest drept este considerat un principiu fundamental, iar statele membre nu-l pot restrânge decât în limitele strict prevăzute de directivă. Nicio justificare economică sau administrativă nu poate fi invocată pentru a limita acest drept. Cu toate acestea, Guvernul a decis că angajații statului nu pot cere, la terminarea raportului de muncă/de serviciu, compensații pentru zilele de concediu neefectuate aferente lui 2025 - motivul? Reducerea cheltuielilor bugetare. Măsura e cu atât mai criticabilă dacă ne gândim și la câtă jurisprudență europeană există în această privință.
