Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului.
Tribunalul a sancționat două persoane din conducerea unei unități administrativ-teritoriale (UAT) pentru hărțuirea morală a directorului unui serviciu public local, obligându-le să înceteze comportamentul abuziv, să plătească daune morale și să publice decizia instanței. Reclamantul a fost supus unor presiuni constante, denigrări publice, acuzații nefondate și modificări ale fișei postului, care i-au cauzat probleme psihologice și fizice dovedite medical.
Legea privind desfăşurarea activităţilor de picnic stabilește că grătarele în aer liber se pot organiza numai în zonele special amenajate pentru asta, iar cei ce nu respectă această regulă pot fi amendați cu sume de până la 5.000 de lei. În ultima vreme, autoritățile verifică foarte des respectarea acestei reguli.
Astăzi, potrivit Codului Muncii, salariații beneficiază, cu ocazia Zilei Muncii, de o zi liberă. În plus, deoarece 2 mai, care pică vineri, a fost declarată zi liberă pentru angajații bugetari, aceștia se bucură de o minivacanță de patru zile la început de mai. Cei ce lucrează în această zi au dreptul la compensații legale, iar bugetarii ce stau acasă pe 2 mai trebuie să recupereze ziua liberă suplimentară.
Programul național de achiziții ecologice 2025-2030, aprobat recent prin hotărâre de Guvern, obligă instituțiile să integreze criterii de sustenabilitate în achizițiile publice. Cu ținte progresive anuale (de la 20% până la 50% pentru anumite categorii), programul vizează produse și servicii precum echipamente IT, mobilier, alimente, vehicule și infrastructură. Deși vorbim de beneficii economice și de mediu pe termen lung, implementarea lui ridică întrebări în contextul deficitului bugetar actual, necesitând investiții inițiale semnificative, inclusiv pentru formarea personalului și adaptarea procedurilor interne.
În fața repetatelor afirmații cu privire la supradimensionarea aparatului bugetar, am un exemplu care arată fix contrariul: o instituție a statului, deosebit de importantă în ceea ce privește tocmai supravegherea respectării normelor ce privesc raporturile de muncă. Paradoxul României e că, în timp ce numărul salariaților din economia națională crește, Inspecția Muncii, instituția responsabilă cu supravegherea relațiilor de muncă, se confruntă cu o reducere drastică a personalului. Între 2009-2023, numărul inspectorilor de muncă a scăzut cu 27,7%, iar numărul controalelor efectuate s-a redus cu 63%. La București, situația este și mai gravă. Subfinanțarea sistematică a unei instituții esențiale pentru protecția lucrătorilor reflectă „o politică de eficientizare a cheltuirii banului public” ce afectează direct capacitatea statului de a asigura respectarea drepturilor angajaților.
Un sondaj Deloitte arată că 66% dintre companii consideră noii angajați insuficient pregătiți, iar inteligența artificială preia tot mai multe posturi entry-level. Aproape trei sferturi dintre lideri și angajați subliniază necesitatea stimulării abilităților umane și creării mai multor oportunități pentru acumularea experienței. Organizațiile care reușesc să echilibreze capitalul uman cu tehnologia au șanse aproape duble să raporteze rezultate financiare solide, demonstrând că investiția în dezvoltarea angajaților reprezintă atât o obligație morală, cât și una de business.
Asociațiile de bloc, respectiv cele de proprietari sau chiriași, dar și primăriile, pentru blocurile cu locuințe sociale pe care le dețin, vor putea beneficia de un sprijin financiar din partea statului pentru achiziționarea și instalarea de panouri fotovoltaice și instalații de stocare a energiei electrice, cu scopul utilizării directe a energiei din surse regenerabile. Proiectul de ordonanță ce conține programul de finanțare Urban-Up a fost repus recent în dezbatere de către Ministerul Energiei (ME), într-o formă modificată față de cea inițială.
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire practica (adesea prea răspândită) de anulare, din oficiu, a codurilor de TVA de către organele fiscale. Această cauză are în vedere litigiul dintre societatea bulgară Cityland și administrația fiscală din Bulgaria ca urmare a anulării, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA pe motivul unor încălcări repetate ale obligațiilor fiscale din partea Cityland.
Programul Rabla Auto 2025 va fi lansat în curând, iar persoanele juridice și PFA-urile pot participa, alături de alte entități, în vederea achiziționării unui autovehicul nou subvenționat cu până la 37.000 de lei. Beneficiarii vor avea la dispoziție o perioadă de cel mult 60 de zile pentru a radia din evidența circulației un autovehicul uzat, iar noul autovehicul achiziționat nu poate fi înstrăinat o perioadă minimă de 18 luni.
