Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
În 2023 și 2024, bursa americană le-a încântat inimile investitorilor cu randamente anuale de peste 20%. Nici 2025 nu începuse tocmai rău, însă un cocktail de factori – numim aici taxele vamale și posibilitatea unei contracții economice – au adus un val de pesimism pe Wall Street. La ce ar trebui să fim atenți?
Show-ul controalelor ANPC a suscitat numeroase reacții în ultimele săptămâni - sunt voci care critică „spectacolul filmat”, altele care-l aplaudă, rețelele de socializare sunt pline de clipuri care ne arată cât de bine mâncăm în oraș și în ce dughene se prepară burgerii pe care-i comandăm acasă, iar glumele nu au întârziat deloc să apară. Autoritatea a comunicat săptămâna asta că într-o lună de zile a aplicat amenzi totale de zeci de milioane de lei, ceea ce arată gravitatea faptelor constatate, informând totodată că cea mai mare parte dintre amenzi a fost deja achitată. Dincolo de realitatea supărătoare pe care ne-o arată aceste controale, pe care nu o neagă nici cel mai mare critic al show-ului, un singur lucru mă deranjează: acela că realitatea amenzilor plătite nu e aceeași cu cea a amenzilor din procesele-verbale.
Regulile naționale privind prevenirea și combaterea spălării banilor au fost schimbate recent, prin OUG, pentru a actualiza și a extinde obligațiile pe care le au furnizorii de servicii de criptoactive în România.
Pentru veniturile din chirii plătite de firme persoanelor fizice în 2024, obligațiile fiscale sunt împărțite. Pe de o parte, firmele au declarat și au plătit lunar impozitul în locul persoanei fizice, iar, pe de altă parte, persoanele fizice depun în 2025 declarația unică (și fac plata) numai dacă datorează contribuția pentru sănătate (CASS). Totuși, anul 2025 este unul de tranziție, în ceea ce privește completarea și depunerea declarației unice, în urma modificărilor de acum câteva luni, astfel că puține persoane fizice mai trebuie să depună formularul la 26 mai 2025 pentru veniturile din 2024, dar plata CASS se face ca de obicei.
La început de februarie, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că prevederile din Codul fiscal privind calculul impozitului care se bazează pe partea contributivă și pe partea necontributivă a pensiilor speciale nu sunt constituționale. Pentru că prevederile criticate de CCR ar fi trebuit să-și înceteze efectele juridice curând, Guvernul a publicat joi în Monitorul Oficial o ordonanță de urgență, prin care, practic, se reinstituie cota unică de 10% pentru impozitarea pensiilor speciale.
Printr-o ordonanță apărută joi în Monitorul Oficial, Guvernul a suspendat aplicarea unei prevederi apărute vinerea trecută în Monitorul Oficial și care afecta personalul contractual plătit din fonduri publice. Prevederea, o simplă reluare aproape inutilă a unor prevederi deja existente de mult timp în Codul muncii, este suspendată începând cu 13 martie, însă a produs efecte timp de câteva zile.
Impozitarea progresivă a marilor averi este unul dintre obiectivele actualei coaliții de guvernare. În condițiile în care tot mai puține state taxează averile, pentru că măsura aduce puțini bani la buget, alungă persoanele cu averi mari în alte țări sau afectează chiar creșterea economică, implementarea unei impozitări progresive în România pare complet neinspirată în prezent. Conform specialiștilor, până și discuția despre o asemenea măsură face rău țării.
Toți actorii politici din țara noastră, respectiv partidele sau alianțele politice, candidații sau orice persoană care reprezintă sau promovează un candidat, vor trebuie să respecte o serie de reguli pe durata campaniei electorale a alegerilor prezidențiale din acest an, programate pentru mai, altfel vor risca amenzi de zeci de mii de lei, potrivit unei ordonanțe apărute în ianuarie. De aceea, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a stabilit, printr-un proiect de hotărâre oficializat recent, detaliile privind publicitatea electorală la alegerile din mai.
Fiind, de fapt, la nivel legislativ, doar o excepție de la regulă, munca suplimentară prezintă o serie de particularități, reguli și interdicții, iar ignorarea acestor aspecte generează deseori conflicte de muncă, în timp ce angajatorii riscă amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare lucrător în cazul în care munca suplimentară este utilizată în cadrul contractelor cu timp parțial, de pildă. Faptul că e frecvent folosită și că uneori angajații sunt cei care insistă pentru prestarea orelor, dat fiind „prețul” acestora, nu o transformă însă într-o chestiune ce devine legală indiferent de condiții.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent, în contextul GDPR (General Data Protection Regulation), că autoritățile europene nu pot impune condiții precum prezentarea unor dovezi de trecere printr-un tratament chirurgical de schimbare de sex pentru rectificarea datelor inexacte privind identitatea de gen înregistrate de autorități. CJUE subliniază că, deși persoanele care solicită modificarea datelor pot fi rugate să furnizeze dovezi relevante, acestea nu trebuie să prezinte dovezi că au trecut prin intervenții chirurgicale de schimbare de sex, un certificat medical sau un diagnostic psihiatric fiind suficiente pentru a demonstra identitatea de gen.
