Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Un proiect legislativ înregistrat recent la Senat propune ca utilizarea termenului „ţărănesc” în denumirea, etichetarea sau promovarea produselor alimentare să nu mai poată fi considerată, în sine, o practică comercială înşelătoare. La fel, termenul nu ar trebui confundat cu cel de „tradiţional”, iar folosirea lui nu va necesita atestare oficială, atât timp cât sunt respectate regulile de etichetare.
Angajatorii care doresc să încadreze în muncă cetățeni străini trebuie, de regulă, să obțină avizul de muncă, însă legislația prevede mai multe excepții de la această obligație. Un consilier juridic ne-a explicat care sunt categoriile de străini exceptați de la obligativitatea avizului și ce recomandări practice trebuie să aibă în vedere angajatorii care își doresc să angajeze astfel de persoane fără a parcurge întreaga procedură administrativă.
Câți dintre noi nu au fost puși în situația de a semna rapid un document, poate sub presiunea momentului sau din prea multă încredere, fără a-i citi fiecare rând? În relațiile de muncă (și nu numai), o astfel de grabă sau neglijență poate avea consecințe serioase, iar o decizie recentă a Curții de Apel București ne arată cum o încetare a contractului individual de muncă (CIM) prin „acordul părților”, bazată pe o semnătură, a fost anulată datorită unei probe „surpriză”: o înregistrare audio. Dar, la fel de important, ne învață și că propria lipsă de vigilență ne poate costa, chiar și atunci când avem, parțial, dreptate.
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) de a declara neconstituționale prevederile privind publicarea online a declarațiilor de avere ale funcționarilor publici a stârnit reacții diverse și critici ferme. Agenția Națională de Integritate (ANI) avertizează asupra posibilelor conflicte legislative și compromiterea eforturilor de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Societatea civilă denunță impactul negativ asupra transparenței și luptei împotriva corupției. Președintele României subliniază importanța transparenței și sugerează soluții alternative pentru publicarea în continuare a acestor declarații.
Pe lângă concediul anual de odihnă, legislația muncii din România recunoaște și reglementează o serie de alte situații în care salariații au dreptul să absenteze de la locul de muncă, fie pentru motive medicale, familiale, de dezvoltare profesională sau evenimente speciale. Aceste prevederi completează tabloul drepturilor la timp liber și protecție socială.
Un ghid referitor la obligația de utilizare a sistemului e-Transport, ce a fost publicat acum un an de Ministerul Finanțelor și de Agenția Națională de Administrare Fiscală, a fost actualizat recent. Acesta vizează transporturile rutiere naționale de bunuri riscante și transporturile rutiere internaționale de bunuri.
Statisticile incluse în buletinele trimestriale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată o scădere drastică a eficienței controalelor antifraudă în perioada 2015 - 2024. Punctul cel mai de jos a fost atins, în esență, în anii 2018 și 2019, iar ceea ce părea un început de redresare a fost (aparent) amânat, (probabil) de pandemia de coronavirus și de operaționalizarea verificărilor documentare, pentru anul 2024.
Emiterea cărților electronice de identitate este posibilă din martie 2025, iar de-atunci emiterea documentului a devenit posibilă treptat la nivel național, potrivit unor hotărâri oficializate recent. De fapt, autoritățile vin în continuarea programului-pilot din 2021 (județul Cluj). Cu toate astea, emiterea cărților electronice de identitate pentru copiii de până la 14 ani este posibilă abia din 2 iunie 2025 (gratuitatea nu se aplică acestora, astfel că trebuie achitată o taxă de 67 lei).
Discuțiile aprinse în contradictoriu, zilele mai tensionate sau feedback-ul uneori tranșant fac parte, până la un punct, din dinamica oricărui loc de muncă. Însă, există o linie roșie care, odată depășită, transformă un mediu profesional într-unul toxic, unde demnitatea lucrătorului este știrbită, iar conflictul mocnește periculos.
Luna mai 2025 a marcat nu doar maturizarea unuia dintre cele mai influente instrumente legislative ale Uniunii Europene, Regulamentul general privind protecția datelor (Regulamentul UE 2016/679 - GDPR), ci și debutul unui nou ciclu de reflecție instituțională asupra eficienței și proporționalității acestuia în raport cu mediul de afaceri. Sub semnul aniversării de șapte ani de la aplicarea efectivă a Regulamentului, Comisia Europeană a lansat un pachet de propuneri menite să reducă povara administrativă pentru operatori, păstrând în același timp exigențele de protecție a datelor cu caracter personal.
