Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), autoritățile își propun ca toate terenurile și clădirile din țara noastră să fie cadastrate gratuit. Potrivit Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în momentul de față, activitatea de cadastrare gratuită din cadrul PNCCF se desfășoară în mii de localități din țara noastră, iar aproximativ 65% dintre imobilele din România au fost cadastrate deja.
Închirierea bunurilor, fie ele mobile sau imobile, este reglementată prin Codul civil. Astfel, acest act normativ stabilește o serie de detalii privind închirierea, inclusiv plata acesteia, durata maximă, obligațiile părților sau în sarcina cui cad reparațiile, dacă este vorba despre închirierea unei locuințe.
În contextul în care, începând cu 2024, regulile recuperării pierderilor de către plătitorii de impozit pe profit s-au schimbat destul de mult, specialiștii atrag atenția asupra înțelegerii corecte a noilor prevederi. Impozitul pe profitul din 2024 se declară și achită, de către firme, până la 25 iunie 2025.
Familiile cu nou-născuți din România ar putea beneficia de sprijin financiar și din partea consiliilor locale, potrivit unui proiect legislativ ce urmează să fie supus votului în Senat. Inițiativa a primit recent un raport favorabil, ceea ce înseamnă că are șanse mari să fie adoptată curând în forma propusă.
Potrivit ultimului sondaj PwC Global Annual CEO, printre cele mai mari provocări pentru mediul de afaceri local identificate de directorii executivi din România se numără conflictele geopolitice, inflația preturilor și lipsa forței de muncă. Patru din zece dintre directorii executivi români prevăd că, fără ajustări semnificative ale operațiunilor, afacerile lor nu vor fi viabile în următorii zece ani. Acest lucru subliniază nevoia urgentă de a regândi modelele de afaceri atât în vederea optimizării costurilor, cât și pentru menținerea activității pe termen lung.
Toată populaţia ce împlinise vârsta de 18 ani la sfârşitul lui 1990 a devenit acţionară la fabricile, uzinele şi societăţile din România, în urma Marii Privatizări în Masă, ce a avut loc între anii 1991-1994, perioadă cunoscută şi drept Cuponiada. Deşi mulţi dintre cei care au devenit acţionari şi-au vândut deţinerile între timp, la Depozitarul Central (instituţia care deţine registrele despre toţi acţionarii din ţara noastră) încă mai figurează circa opt milioane de persoane care au devenit investitori în timpul privatizării în masă. Unii dintre aceşti români au uitat că au acţiuni, din momentul în care nu au mai primit înştiinţările legate de dividendele primite, în timp ce alţii au decedat şi nu au spus nimănui despre aceste acţiuni. Totuşi, trebuie ştiut că aceste acţiuni rămase nefolosite nu dispar sau sunt transferate înapoi companiei după decesul titularului, ci „aşteaptă” să fie revendicate, putând să le aducă sume de bani măricele moştenitorilor.
EY a analizat primul val de rapoarte de sustenabilitate conforme cu Directiva CSRD („Corporate Sustainability Reporting Directive”), emise de un eșantion de șapte dintre cele mai mari bănci din România. Principalele observații au relevat că schimbările climatice sunt recunoscute universal ca reprezentând un aspect semnificativ, alături de propria forță de muncă, 100% dintre bănci indicând această temă drept prioritară. Acest consens general subliniază stringența elaborării unor strategii concrete de către bănci, care să se alinieze obiectivelor globale în materie de sustenabilitate și să sporească reziliența față de riscurile climatice.
Pe lângă durata normală și munca suplimentară, legislația muncii reglementează distinct și munca desfășurată pe timpul nopții, recunoscând impactul specific pe care aceasta îl are asupra sănătății și vieții sociale a salariaților. Codul muncii, pornind de la dispozițiile europene și internaționale, stabilește un set de reguli menite să ofere protecție suplimentară celor care lucrează în acest interval orar.
În contextul în care hotărârea de Guvern ce guvernează utilizarea noului Reges prevede obligația de a transmite în registru datele privind concediile medicale ce suspendă contractul de muncă, în rândul celor ce vor continua să folosească Revisal și în lunile următoare, adică a celor care mai așteaptă puțin până să facă tranziția către noua platformă a apărut o întrebare: vor trebui transmise din urmă concediile odată înrolat angajatorul în noul Reges? Cum rămâne cu cele în derulare la momentul înrolării? Câteva explicații:
În condițiile în care termenul situațiilor financiare anuale pe 2024 se apropie rapid, iar apoi urmează termenul impozitului pe profitul din 2024, specialiștii scot în evidență trei categorii de corelări importante pentru contribuabili.
