Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Noul sistem de impozitare locală a clădirilor deținute de persoanele fizice și persoanele juridice, stabilit prin OG 16/2022, a fost amânat inițial pentru 2025, printr-o lege apărută pe final de 2022. Acum, Guvernul a stablit, printr-o ordonanță oficializată joi, o nouă amânare - de data asta pentru 2026.
Două documente legislative aflate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății propun modificări în sistemul de sănătate, atât în ceea ce privește sistemul de plată pentru medicii de familie pentru primul trimestru din 2025, cât și ajustări la valorile punctelor per capita și pe serviciu, schimbări în modul de decontare a serviciilor stomatologice, precum și actualizări ale listei de investigații paraclinice și ale sistemului de închiriere a echipamentelor medicale.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) propune noi reglementări pentru identificarea și înregistrarea câinilor, vizând în special cei proveniți din alte țări. Printre schimbările semnificative se numără obligativitatea verificării microcipului pentru câinii care rămân în România mai mult de 90 de zile, precum și noi termene pentru înregistrarea câinilor născuți în țară.
Proprietarii containerelor în care se află echipamentele automate (RVM) pentru preluarea ambalajelor în cadrul sistemului de garanție-returnare (SGR) sunt cei care trebuie să achite impozitul local pe clădire - această interpretare formulată de Camera Consultanților Fiscali (CCF) a fost confirmată recent de Ministerul Finanțelor (MF). Asta deoarece multe autorități locale au o practică neunitară în prezent, solicitând plata impozitului comercianților pe terenurile cărora sunt amplasate, de către terți, containerele cu RVM-uri.
Planul de îmbunătățire a performanței, acest instrument de ultim resort pe care companiile îl folosesc cu angajații, poate ajunge destul de ușor în zona de abuz dacă angajatorul nu respectă prevederile legale. Deși nu sunt tratate în mod expres și nu sunt amintite undeva în Codul muncii sub această denumire sau vreuna echivalentă, evaluările profesionale și concedierea pentru necorespundere profesională sunt tratate de cod și există, de asemenea, jurisprudență suficientă în această zonă ca să ne facem o idee despre limitele unor atare planuri. Un aspect important însă e acela al transparenței și informării prealabile - angajatul nu ar trebui pur și simplu pus în fața unui atare plan dacă el nu e amintit nicăieri și cu atât mai puțin nu poate fi folosit discreționar.
Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora.
Persoanele fizice (altele decât cele care obțin doar venituri salariale, din pensii sau doar venituri impozitate la sursă, fără a avea obligația de a depune declarația unică nici măcar pentru a declara eventuale contribuții sociale datorate) ar trebui să depună o notificare privind intenția de a beneficia de anularea unor obligații bugetare.
O nouă metodologie pentru recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în afara granițelor a apărut în vară, ea aplicându-se în cazul documentelor emise în state membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spațiului Economic European (SEE), în Confederația Elvețiană, Republica Moldova, dar și unora dintre cele emise în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în străinătate o face Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), în baza unei liste de acte, ce pot fi transmise autorității atât în format fizic, cât și în format digital.
Conformitatea produselor alimentare cu indicații geografice protejate (IGP) și a celor cu denumiri de origine protejate (DOP) este supusă controalelor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Conform fișei de control publicate de instituție pe pagina sa de internet, producția, importul, distribuția și comercializarea unor astfel de produse trebuie să îndeplinească rigori specifice, neconformarea comercianților putându-se solda cu amenzi aferente fiecărei abateri constatate.
Pentru toate lucrările ce se execută în București, inclusiv cele care se execută în teritoriul administrativ al sectoarelor, primarul general va emite autorizațiile de construire, conform unui proiect legislativ aflat în dezbatere la Senat.
