În contextul obiectivelor UE pentru anul 2030 în materie de climă și energie și a neutralității climatice până în 2050, Europa a mai făcut un pas important în direcția tranziției energetice.
Rezultatele filtrării tale
60100 articole se potrivesc filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Date pe înțelesul tuturor
Veniturile gospodăriilor din România au crescut cu 140% în ultimii 20 de ani, arată datele Eurostat. Trebuie să ne uităm însă la tabloul complet pentru a înțelege datele
Eurostat arată că România conduce clasamentul european privind creșterea venitului real al gospodăriilor pe capita, cu un avans de 134,2% în ultimii 20 de ani, față de media UE de doar 22,3%. Deși impresionantă, această statistică nu descrie tabloul complet și ascunde inegalități importante, pe care este mai mult decât necesar să le amintim în acest context.
La jumătatea lunii noiembrie 2025, autoritățile fiscale din România au demarat o campanie de informare, dedicată entităților constitutive ale grupurilor multinaționale (MNE), prin care acestea sunt îndemnate să se conformeze cerințelor privind raportarea pentru fiecare țară în parte (CbCR).
Majoritatea chestiunilor de interes, pentru afaceri, din decembrie 2025 sunt din sfera fiscală. Iată care sunt acestea:
Procedura disciplinară trebuie înțeleasă ca un mecanism intern care funcționează doar în măsura în care regulile de disciplină sunt clar formulate, corect documentate, comunicate salariaților și aplicate fără excese. Eficiența acestui mecanism depinde de capacitatea angajatorului de a demonstra transparența regulilor, respectarea etapelor legale și o abordare bazată pe buna-credință, astfel încât orice sancțiune să fie justificată, legală și lipsită de riscul unor litigii de muncă.
Retrospectivă 2025
Nouă măsuri apărute în acest an ce vizează elevii și studenții
În acest an, care se va încheia în curând, au apărut mai multe noutăți legislative ce vizează elevii și studenții din țara noastră. Astfel, anul acesta a apărut o nouă metodologie în învățământul preuniversitar, respectiv cea privind organizarea și funcționarea învățământului obligatoriu la forma de învățământ cu frecvență redusă, dar și una privind promovarea a doi ani de studii într-un an școlar în învățământul preuniversitar. În plus, au apărut schimbări legate atât de bursele elevilor, cât și de cele ale studenților.
În condițiile în care Parchetul European (EPPO) arată că, numai la nivelul anului 2024, ancheta activ, în România, fraude de TVA estimate la 195 milioane euro, declarațiile autorităților fiscale despre cum gemul bunicii distorsionează statisticile privind colectarea TVA-ului la bugetul de stat par de-a dreptul ireale. De câțiva ani buni, digitalizarea e principala preocupare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și, automat, a mediului de afaceri, însă rezultatele concrete, pe partea de colectare, se lasă așteptate în continuare. Așadar, ce trebuie schimbat pentru ca gap-ul de TVA să fie cât mai mic?
Hotărâre CJUE
Statul român a avut dreptate când a supraimpozitat producătorii de energie electrică pentru venitul suplimentar rezultat din diferența dintre prețul mediu de vânzare al energiei electrice și prețul de 450 lei/MWh
O hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care privește o companie de energie eoliană care contestă o reglementare națională românească, ce impunea un impozit de 80% pe veniturile din vânzarea energiei electrice peste 450 lei/megawatt-oră (MWh), dar excepta producătorii de energie din combustibili fosili și biomasă a fost recent oficializată. Curtea a stabilit că prevederile europene privind neutralitatea climatică nu se opun unei reglementări naționale care supune producătorii de energie regenerabilă unui astfel de impozit, chiar și în condițiile în care îi scutește de la plata lui pe cei care folosesc combustibili fosili.
În prezent, după cum stabilește Codul muncii, salariații din țara noastră beneficiază de 17 libere legale. Dintre acestea, în 2026, 11 vor pica în cursul săptămânii. În acest an, nu mai puțin de 13 libere legale au picat în timpul săptămânii.
De la definiția largă a transferului, la protecția contractelor, la interdicția concedierii și la menținerea dialogului social, legea privind transferul de întreprindere creează un scut robust. Însă acest scut își arată limitele în situații extreme (precum insolvența) și impune, în același timp, o responsabilitate uriașă pentru angajatorii care preiau o afacere.