Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Printr-o soluție dată în mai și publicată marți în Monitorul Oficial, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept penal, că, în interpretarea prevederilor privind părăsirea locului accidentului, noțiunea de “accident de circulație” se referă exclusiv la cele produse din culpă sau fără vinovăție, nu și la cele provocate cu intenție.
E puțin probabil ca România să mai poată amâna mult timp întoarcerea la impozitarea progresivă, prezentă la noi până în 2004. Impozitarea progresivă, prin comparație cu creșterea impozitului pentru toată lumea, ar însemna o creștere a veniturilor bugetare fără a-i împovăra pe cei cu venituri mici. Calculul impozitului progresiv pe un salariu brut de 15.000 lei ar implica o impozitare de 10% pentru primii 10.000 lei și 16% pentru restul, ceea ce ar lăsa lucrătorul cu mai mulți bani în mână comparativ cu aplicarea unei cote unice de 16%. De asemenea, o implementare corectă a acestui sistem ar simplifica procesul de impozitare și ar proteja persoanele cu venituri reduse, asigurând în același timp o distribuire echitabilă a sarcinii fiscale. Eforturile de comunicare și educare a populației cu privire la impozitarea progresivă sunt esențiale pentru a facilita această tranziție.
În dinamica relațiilor de muncă, angajatorul deține o poziție cu responsabilități multiple și complexe, iar dincolo de viziunea de business și de obiectivele de profitabilitate succesul pe termen lung al unei companii este intrinsec legat de modul în care își tratează angajații și de respectarea riguroasă a cadrului legal.Neglijarea acestor aspecte poate genera nu doar costuri financiare semnificative, ci și un climat de muncă tensionat, o productivitate scăzută și prejudicii de imagine greu de reparat. În spiritul promovării echilibrului și al bunei-credințe, principii esențiale pentru orice relație contractuală, vom analiza cinci dintre cele mai frecvente greșeli pe care le comit angajatorii și care pot avea consecințe serioase asupra businessului și a salariaților.
În dinamica relațiilor de muncă există o linie fină, dar esențială, între dreptul legitim al angajatorului de a organiza și controla activitatea și abuzul de drept care lezează demnitatea și viața privată a salariatului. Două dintre cele mai sensibile puncte de contact, unde această linie este frecvent testată, sunt organizarea programului de lucru și utilizarea sistemelor de supraveghere video. Atunci când ambele instrumente sunt folosite ca pârghii într-o campanie de șicanare ne aflăm pe teritoriul hărțuirii morale, iar o decizie recentă a unei instanțe de apel din România tranșează un astfel de caz, arătând cum fapte administrative aparent distincte – o cameră de supraveghere intruzivă, o sancțiune nelegală, o schimbare de ture și o delegare punitivă – pot constitui, în ansamblul lor, un abuz sistematic ce obligă angajatorul la plata de daune morale pentru hărțuire.
O decizie a Colegiului Medicilor Stomatologi (CMS) de aprobare a unui Ghid de bune practici pentru publicitatea medicilor stomatologi a fost recent oficializată. Documentul stabilește reguli stricte pentru promovarea serviciilor din această specializare medicală, interzicând comparațiile superlative, ofertele comerciale agresive sau referințele la rate de succes nerealiste. În plus, sunt interzise și garanțiile medicale explicite, reiterând ideea că obligația medicului este una de diligență, nu de garantare a unui rezultat.
Deși informația despre adresa angajatului nu mai poate fi extrasă vizual de pe noua carte de identitate electronică, ce va deveni tot mai răspândită de acum înainte, angajatorii au un interes major să dețină această informație, iar o modalitate de a se asigura că o dețin este completarea unor declarații pe propria răspundere de către angajații cu astfel de cărți de identitate.
Cu toate că obligația de transmitere a facturilor, în sistemul e-Factura, pentru relația business to consumer (B2C) se aplică de la 1 ianuarie 2025, amenzile pentru nerespectarea acesteia se aplică abia de la 1 iulie 2025.
În contextul apariției unei noi declarații fiscale, 397, care vizează indirect activitatea de ridesharing derulată de firme și PFA-uri prin mai multe aplicații active în România, în spațiul public a apărut o nelămurire cu privire la cine depune efectiv formularul. Astfel, este important de știut că declarația este depusă exclusiv de deținătorii aplicațiilor de transport alternativ, nu de firmele și PFA-urile care o utilizează. Iar nedepunerea poate fi sancționată, din moment ce vorbim de o obligație legală.
România se află într-un moment economic delicat, marcat de un deficit bugetar în creștere, o datorie publică alarmantă și întârzieri în reformele esențiale. Cea mai recentă analiză a Consiliului UE atrage atenția asupra riscurilor majore cu care se confruntă țara și conturează un avertisment clar: fără măsuri urgente și consistente, dezechilibrele actuale riscă să se adâncească și mai mult. Într-un limbaj sobru, dar lipsit de echivoc, instituțiile europene transmit că stabilitatea economică și socială depind, acum mai mult ca oricând, de voința reală de a schimba direcția.
Principiul predictibilității timpului de muncă este esențial în relațiile de muncă moderne, oferind un cadru stabil și transparent pentru angajați și angajatori. Această necesitate nu este doar o bună practică, ci o cerință ce derivă din legislația muncii, inclusiv Codul muncii, instrumente juridice internaționale și directive europene.
