Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Firmele mari listate la bursă, care își au sediul social în România, vor trebui să respecte reguli pentru reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în rândul administratorilor acestora, conform unei legi oficializate recent. Însă trebuie precizat că noile prevederi se vor aplica numai noilor numiri de administratori, fără să existe efecte asupra contractelor de mandat în vigoare.
Recentul ”desant” al inspectorilor Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) la diverse companii, de la cele din domeniul alimentar la operatorii de pe piața metalelor prețioase, s-a soldat cu amenzi sau chiar cu închiderea temporară a afacerilor respective. Multe dintre ”victimele” Protecției Consumatorului (evident, cele de bună-credință) ar fi putut evita aceste sancțiuni dacă ar fi respectat rigorile impuse de legislație în domeniul lor de activitate, cerințe prezentate de avocatnet.ro într-o serie de materiale dedicate acestui subiect.
Începând cu 5 martie, studenții pot achiziționa bilete și abonamente cu o reducere de 90% online, prin aplicația disponibilă pe site-ul oficial al Căilor Ferate Române (CFR) sau descărcabilă pe dispozitive mobile, dar și de la automatele de vânzare tip kiosk din stațiile de cale ferată.
Expunem astăzi o serie de aspecte generale cu caracter fiscal, aplicabile în anul 2025, referitoare la modalitatea de stabilire a impozitului local pe clădire în cazul persoanelor juridice, cotele de impozit, termenele de plată, bonificația acordată și nu numai.
Autoritățile de la noi pregătesc de mai mulți ani o „revoluție digitală” în relația cu contribuabilii, care să ajute inclusiv pe partea de controale fiscale. În acest sens, din 2026 urmează trecerea la inspecții fiscale derulate majoritar în baza gradului de risc. Având în vedere că eficiența inspecțiilor este într-o scădere constantă de mai mulți ani, situația s-ar putea schimba radical din 2026.
Indiferent dacă merg într-o sală de jocuri de noroc sau joacă online, jucătorilor li s-ar putea impune o limită a sumei pe care o pot juca, și anume nu vor putea plăti către orice fel de joc de noroc mai mult de 10% din veniturile pe luna anterioară, dacă propunerea legislativă ce conține această măsură, ce a fost pusă în dezbatere publică recent, va ajunge să se aplice.
Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele.
Inspecțiile fiscale joacă un rol important în asigurarea conformității contribuabililor cu obligațiile fiscale, respectiv în combaterea evaziunii. Astfel, prin intermediul controalelor fiscale, statul urmărește să se asigure că toate taxele și impozitele datorate de către contribuabili sunt declarate și plătite în mod corect, contribuind astfel la creșterea veniturilor bugetare, alături de alte mecanisme de colectare. Într-un context economic marcat de deficit bugetar, creșterea încasărilor devine o prioritate, ceea ce duce inevitabil la intensificarea efectuării inspecțiilor fiscale.
Acordarea de cadouri, inclusiv de tichete cadou, cu ocazia Zilei Femeii (8 martie) este o practică încurajată de legislație printr-un regim fiscal preferențial. Astfel, în anumite limite, angajatorii pot da cadouri salariatelor fără să achite la stat taxe salariale. Pe deasupra, există o facilitate și pentru calculul impozitului pe profit.
La mai bine de un an de la operaționalizarea sa, Sistemul de garanție-returnare (SGR) a împărțit opinia publică între cei care îl laudă (în general, cei care au ajutat la crearea și implementarea sa) și criticii sistemului, unde majoritari ar fi cei care au direct de-a face cu el, de la comercianți la consumatori. Între cele două categorii se află optimiștii binevoitori, adică cei care îi recunosc meritul - incontestabil - de a fi scos din circuit niște ambalaje care ar fi avut toate șansele să fi sfârșit prin a polua mediul înconjurător. Despre cum i-a afectat SGR pe cei din "prima linie" - comercianții - vom discuta astăzi cu un expert: Oana-Andreea Fulgheci, auditor ISO și consultant de mediu.
