Toți actorii politici din țara noastră, respectiv partidele sau alianțele politice, candidații sau orice persoană care reprezintă sau promovează un candidat, vor trebuie să respecte o serie de reguli pe durata campaniei electorale a alegerilor prezidențiale din acest an, programate pentru mai, altfel vor risca amenzi de zeci de mii de lei, potrivit unei ordonanțe apărute în ianuarie. De aceea, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a stabilit, printr-un proiect de hotărâre oficializat recent, detaliile privind publicitatea electorală la alegerile din mai.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Fiind, de fapt, la nivel legislativ, doar o excepție de la regulă, munca suplimentară prezintă o serie de particularități, reguli și interdicții, iar ignorarea acestor aspecte generează deseori conflicte de muncă, în timp ce angajatorii riscă amenzi de până la 10.000 de lei pentru fiecare lucrător în cazul în care munca suplimentară este utilizată în cadrul contractelor cu timp parțial, de pildă. Faptul că e frecvent folosită și că uneori angajații sunt cei care insistă pentru prestarea orelor, dat fiind „prețul” acestora, nu o transformă însă într-o chestiune ce devine legală indiferent de condiții.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent, în contextul GDPR (General Data Protection Regulation), că autoritățile europene nu pot impune condiții precum prezentarea unor dovezi de trecere printr-un tratament chirurgical de schimbare de sex pentru rectificarea datelor inexacte privind identitatea de gen înregistrate de autorități. CJUE subliniază că, deși persoanele care solicită modificarea datelor pot fi rugate să furnizeze dovezi relevante, acestea nu trebuie să prezinte dovezi că au trecut prin intervenții chirurgicale de schimbare de sex, un certificat medical sau un diagnostic psihiatric fiind suficiente pentru a demonstra identitatea de gen.
În urmă cu două luni și jumătate, Guvernul aproba rapid „Ordonanța-trenuleț” (OUG 156/2024), care îngheța valoarea punctului de pensie la valoarea de 81 lei. Preambulul ordonanței menționa situația deficitului excesiv care ajunsese la 8,6% din PIB la finalul anului și nevoia de consolidare fiscală. La momentul „trenulețului” și a înghețării punctului de pensie, noua lege a pensiilor își producea efectele de mai puțin de patru luni.
Ministerul Muncii a anunțat joi că luat măsuri pentru a simplifica procesul de actualizare a Clasificării Ocupațiilor din România (COR), un pas necesar având în vedere schimbările rapide de pe piața muncii și cerințele angajatorilor. De acum înainte, cererile pentru actualizarea ocupațiilor pot fi depuse mult mai ușor, prin intermediul unei platforme digitale.
Regulile impozitului pe construcțiile speciale (supranumit taxa pe stâlp) urmează să fie modificate de Guvern, într-un efort de a corecta cadrul legal actual și a pregăti normele metodologice. Potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor (MF), modificările vor veni ca urmare a discuțiilor cu mediul de afaceri - discuții care vor avea efecte și asupra normelor metodologice ale impozitului.
Programul legislativ al Guvernului pe 2025
Responsabilul cu egalitatea de șanse va fi obligatoriu la toate companiile cu peste 50 de angajați. Experții desemnați se vor ocupa și de atribuțiile în domeniul prevenirii hărțuirii, având nevoie de formareGuvernul va promova anul acesta, în toamnă, un proiect de lege care să introducă obligația companiilor private cu peste 50 de angajați, precum și a instituțiilor și autorităților publice, de a desemna și de a avea în structura organizatorică un responsabil cu egalitatea de șanse / tehnician în egalitate de șanse, ori, după caz să repartizeze în sarcina unui salariat, prin fișa postului, atribuțiile specifice din domeniul egalității de șanse între femei și bărbați. Momentan, legea indică doar posibilitatea de a numi un responsabil, deși obligațiile legale privind respectarea egalității de șanse și nediscriminarea sunt le revin tuturor angajatorilor. Măsura, regăsită în programul legislativ al Guvernului pe 2025, capătă cu atât mai mult sens dacă ne gândim la modificările puse recent în dezbatere la Ministerul Muncii și care vizează prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă.
În planul prin care Guvernul și-a asumat reforma fiscală din 2025 scrie că modificările ar trebui stabilite deja până la finele lunii martie. Doar că autoritățile par să fie în întârziere cu calendarul asumat, din moment ce reprezentanții Ministerului Finanțelor (MF) spun că, momentant, încă se lucrează pe recomandările Băncii Mondiale pentru reformă.
Inițiativa legislativă a Guvernului pe 2025 constă în mai multe proiecte de lege care vor transpune directive europene importante, precum și unele pe care le așteptam de câțiva ani, cum ar fi viitorul cod al patrimoniului cultural al României. În programul legislativ pe anul acesta regăsim proiecte de lege care vizează statutul cadrelor militare, confiscarea averilor nejustificate, reguli speciale ce vizează manifestările culturale din România, stabilite în funcție de gradul de risc, responsabilitățile în contextul prevenirii incendiilor și multe altele.
Legea cetățeniei române, modificată
UPDATE: Regulile reducerii perioadei de locuire legală pe teritoriul României, una dintre condițiile necesare pentru solicitarea cetățeniei române, schimbate oficialO serie de prevederi ale Legii cetățeniei române se vor modifica din 15 martie, odată cu intrarea în vigoare a unei legi apărute miercuri. Una dintre schimbările stabilite vizează regulile ce se aplică la reducerea termenului opt ani de ședere în România, condiție necesară pentru solicitarea acordării cetățeniei române.
