Ca o regulă generală, potrivit prevederilor Codului fiscal, începând cu data de 1 ianuarie 2024, contribuabilii care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul stabilit, conform legii, prin completarea formularului 230, nemaiexistând posibilitatea redirecționării sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe veniturile din activități independente, pe veniturile din proprietate intelectuală, pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor, pe veniturile din activități agricole etc., în vederea susținerii entităților nonprofit și a unităților de cult. Declarația se depune, opțional, de către salariații care vor asta, până la 27 mai 2024.
Rezultatele filtrării tale
Mai jos vezi articolele care se potrivesc criteriilor selectate.
Poți ajusta filtrele din stânga sau le poți reseta pentru a revedea toate materialele avocatnet.ro.
Avocatnet.ro vă prezintă, în sinteză, cele mai importante noutăți legislative publicate în Monitorul Oficial în perioada 6 - 12 mai 2024. Ele aduc noutăți care vizează atât mediul de afaceri sau activitatea profesională, cât și viața personală. Pentru fiecare punctăm pe scurt principalele prevederi și data de la care se aplică, iar explicații detaliate găsiți accesând link-urile disponibile, care vă trimit la articolele scrise de redacția noastră despre respectivele acte normative.
În primele trei luni ale anului, exporturile României s-au cifrat la 23 miliarde de euro, în scădere cu 3,7% față de T1/2023, iar importurile s-au redus cu 2,3% la 29,65 mld euro. Deficitul balanței comerciale pe general s-a redus însă cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, până la 6,7 miliarde euro.
În cazul transporturilor rutiere internaționale de bunuri (riscante și neriscante), Guvernul a stabilit recent extinderea listei celor obligați să facă raportări în sistemul e-Transport.
O nouă directivă europeană care va trebui transpusă până pe 21 mai 2026 vizează consolidarea legislației de protecția mediului în Uniunea Europeană (UE), introducând sancțiuni penale efective, proporționale și descurajante pentru infracțiunile de mediu, înlocuind directivele anterioare, care s-au dovedit ineficiente. Această nouă legislație reprezintă un angajament ferm al Uniunii de a asigura un nivel ridicat de protecție a mediului și vine ca răspuns la creșterea îngrijorătoare a numărului de infracțiuni împotriva mediului și a efectelor lor dăunătoare.
Poluare farmaceutică
Cei care vor să scape de medicamentele expirate se pot adresa deja unor spitale pentru predarea lorDeși legislația impune colectarea medicamentelor expirate în spitale, începând cu 1 ianuarie 2024, doar unele dintre acestea au început să primească aceste deșeuri de la populație, altele, însă, nu au definitivat încă organizarea punctelor de colectare.
Deținerea sau comercializarea detectoarelor de metale sunt permise, conform legislației în vigoare, doar celor ce dețin o autorizaţie emisă în acest sens de către inspectoratul de poliţie al judeţului în care domiciliază și dacă se înregistrează la aceste autorități. Cei care nu respectă aceste reguli riscă amenzi de 75.000 de lei și confiscarea detectoarelor. În plus, accesul neautorizat cu detectoare de metale în zonele cu patrimoniu arheologic sau vânzarea acestor dispozitive fără autorizație pot aduce pedepse cu închisoarea. Pe de altă parte, cei ce fac diverse descoperiri arheologice sunt recompensați de statul român.
Date oficiale
La nivelul UE, 7.1% dintre angajați lucrează 48 de ore săptămânal sau mai mult. Pe hârtie, România stă bine la capitolul „orelor lungi” de muncăPotrivit datelor Eurostat, în 2023, 7,1% dintre angajații din UE au avut programe lungi de muncă, petrecând peste 48 de ore pe săptămână la locul de muncă. În România, procentul de lucrători este mult sub media europeană. La noi, săptămâna de muncă poate ajunge la 48 de ore doar cumulând cu orele suplimentare.
La nivelul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) are loc o dezbatere juridică semnificativă la nivelul Uniunii privind drepturile cetățenilor de a le fi recunoscute schimbările de prenume și gen efectuate într-un stat membru de către alte state membre UE. Dezbaterea pleacă de la cazul unui cetățean român, care, după obținerea cetățeniei britanice și schimbarea prenumelui și a genului în Regatul Unit al Marii Britanii (la acea vreme stat membru UE), a solicitat recunoașterea acestor schimbări în România și a fost refuzat de autorități. Astăzi avem în față opinia unuia dintre avocații generali ai CJUE, decizia Curții urmând să vină ulterior.
Pentru a pune legislația privind regimul armelor în acord cu o decizie a Curții Constituționale a României (CCR) apărută în această primăvară, Guvernul a detaliat, printr-o ordonanță apărută azi, una dintre condițiile ce permite deținerea unei arme, respectiv condiția negativă de a nu fi inculpat în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție, prin enumerarea faptelor.
