avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 1318 soluții astăzi
Forum Activitate STOIAN GEORGETA

Activitate STOIAN GEORGETA

Buna ziua,

A nu, nu mi-as fi facut asa ceva.
M-am angajat la o firmă de construcții turcească si am salariati (viitori salariati) care vin din Turcia.
Transferul angajaților străini între locații

Buna ziua,
va rog sa ma ajutati sa inteleg:
Avand in vedere ca salariatii straini sunt declarati la Inspectoratul General pentru Imigrari (IGI) cu adresa proiectului initial, imi permite legislatia în vigoare sa ii mobilizez ulterior catre alte proiecte, în alte locatii, fara a modifica adresa declarata la IGI?
Cum se poate proceda legal în cazul în care salariati straini, angajati cu contract individual de munca la o firma din Romania, doresc sa fie transferati catre o altă firma? Nu este vorba despre fuziune sau cesiune între societati, ci despre un transfer voluntar. Este permis un astfel de transfer conform legislației muncii și a reglementarilor privind angajarea cetatenilor straini? Daca nu, se poate face prin detașare? Ce obligatii are angajatorul în raport cu IGI și ReviSal?

Multumesc frumos.
V-am zis ca am renuntat.
3 din 3 utilizatori consideră
acest răspuns util
De ce ma streseaza? Cati dintre voi, dragi corespondenti, ati semnat sau vi s-a cerut de-a lungul carierei sa semnati un act de confidentialitate în valoare de 500.000 de euro, pe durata nelimitata?

Ce secrete as fi interesata sa divulg si, mai ales, pentru cine, cine le-ar dori? Nu sunt agent 007. Salarizarea urmeaza aceleasi principii în toate institutiile. Ne dezvoltam profesional si, inevitabil, acumulam informatii din companiile în care am lucrat. Este firesc să folosim aceasta experienta mai departe. Ma enerveaza profund ideea falsa ca suntem protejati, cand, de fapt, suntem adesea redusi la statutul de pioni lipsiti de voce, supusi abuzurilor unor institutii sau persoane cu bani si influenta.”
Am fost singura persoana careia i s-a cerut acest angajament.
si ultimul raspuns pentru acesta speta:
• Absolut abuziv și nelegal. GDPR (Regulamentul UE 2016/679) NU prevede nicio obligație pentru angajați sau colaboratori de a semna acorduri financiare punitive.
• Orice penalitate (clauză de daune) trebuie să fie rezonabilă, justificată, proporțională și limitată în timp. „Pe viață” e un termen ilegal în majoritatea jurisdicțiilor.
Multumesc pentru opinie. Inteleg ca orice actiune are consecinte, insa stresul si presiunea nu provin doar din teama de repercusiuni, ci din faptul ca situatia pe care o traiesc afecteaza demnitatea si respectul profesional. In perioada de proba, fiecare merita sa fie tratat corect si cu transparenta, iar eu am fost confruntata cu situatii care au depasit limitele acceptabile. Nu este vorba doar despre divulgarea unor secrete, ci despre respectarea drepturilor mele ca angajat si un mediu de lucru echitabil.In consecinta am renuntat pentru ca asta facem cel mai bine.
Multumesc frumos, dar nu indrazanesc, m-ar termina cu avocatii lor.
Toata saptamana a fost un cosmar la noul loc de munca.
Imi doresc ca legislatia sa ma ajute în sensul de a echilibra relația de munca și de a preveni abuzurile. Nu contest necesitatea unei clauze de confidentialitate, însa consider ca trebuie să fie proportionala și justificata pentru functia ocupata. O clauza de 500.000 euro pe termen nelimitat, fără aplicabilitate egala tuturor angajatilor pe pozitii similare, mi se pare abuziva și intimidanta. Aștept sprijin pentru interpretarea corecta și aplicarea echitabila a acestei clauze, în limitele legii și ale principiului bunei-credinte.
Vreau să împărtășesc o experiență dureroasă, care mă macină și nu îmi dă pace. Dacă aveți opinii sau sfaturi, le aștept cu deschidere.

Am rămas fără loc de muncă în urma unei fuziuni, în care rolul meu din departamentul HR a fost considerat redundant, deoarece se suprapunea cu rolurile deja existente în compania cu care am fuzionat. În această perioadă, responsabilitățile mele de specialist salarizare au fost preluate, în mod sistematic și abuziv, de către colegi din alte puncte de lucru.
A fost o fuziune dureroasă, care nu doar că m-a lăsat fără job, dar mi-a anulat și beneficiile contractuale. Am lucrat peste program, fără compensații, și am fost constant umilită și denigrată de către managerul de proiect. Am sperat că justiția îmi va face dreptate, dar adevărul este că dreptatea ține de cele mai multe ori cu cei care au bani și influență. Am pierdut procesul și, pe deasupra, trebuie să plătesc și cheltuieli de judecată.
Firma cu care am fuzionat avea o echipa de avocati, eu unul singur.Firma cu oameni puternici si bogati.
Cu toate acestea, am ales să merg mai departe și am fost angajată rapid într-o altă companie. Din păcate, experiența a luat o întorsătură urâtă. După doar două zile de muncă, mi-au reinterpretat oferta semnată, beneficiile negociate au fost modificate, și am fost chemată la o discuție cu patronatul. Mi s-a imputat, fără temei, că am refuzat un card salarial CEC și că am un salariu similar cu al unui angajat existent, deși exact asta fusese oferta primită.
În a treia zi de muncă, mi s-a pus în față o clauză de confidențialitate de 500.000 euro, pe termen nelimitat. Am rămas fără cuvinte. Știu că acea clauză nu este impusă și colegilor mei cu funcții similare. Mă simt intimidată și lipsită de orice protecție legală, deși cunosc legislația muncii. Dar în fața unui angajator puternic cu oameni foarte bogati, cu avocați și resurse, simți că nu ai nicio șansă.
Am 56 de ani. Nu mai este ușor să îți găsești de lucru. Pentru acest job am refuzat o ofertă sigură și două interviuri. Mă simt trădată, nedreptățită și epuizată.
Cum ma ajuta legislatia muncii in acest caz?
Buna ziua,
Multumesc pentru raspunsuri, insa claritatea nu este garantata, pentru ca: cf atricolelor mentionate din codul fiscal si anume: <<Art. 78 alin (2) pct. (iv) din Codul fiscal prevede ca din impozitul pe venitul din salarii se pot deduce ”primele de asigurare voluntară de sănătate, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro. Contractul de asigurare, respectiv abonamentul vizează servicii medicale furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa>> apoi avem art. 77 alin. (5) care face referire la deducerea personală de bază si conditiile de deducere>>
Si aici totul este usor de inteles; insa in continuare tot nu inteleg daca eu SG am abonament medical privat si cu un salariu peste 10000 lei brut, mi se retine rata lunara pentru abonamentul privat dependenti respectiv pentru fiica mea si sotul meu, cum se comporta acestea in ceea ce priveste impozitul meu pe venit ? Fiica mea si sotul meu nu sunt trecuti in delclaratie pe propria raspundere pentru persoane in intretinere la deducerea de baza, mai au calitatea de "persoane in intretinere" in cazul aboanamentelor tip privat?