Aceeasi instanta din Constanta face "varza" si Codul Muncii in favoarea aceluiasi angajator.
Din pacate @Claudia N, in tot ce spune ,are mare dreptate.
Cunosc acest caz foare bine si nu-mi explic cum unui angajator ii permite instanta sa schimbe clauzele esentiale ale unui cim (care este legea partilor ), fara acordul angajatului , in timpul "jocului"si nici macar sa-l instiinteze personal.
In Codul Muncii acest lucru este permis numai intr-un singur caz si aceasta pe termen limitat(in cazul sanctiunii disciplinare).Aceasta instanta a mai dat si alte hotarari bizare in favoarea aceluiasi angajator.
Am sa editez o speta asemanatoare de la o instanta competenta pentru a
ne lamuri si mai bine.
Iata o instanta competenta dar probabil ca hu o meritam toti romanii pentru ca nu suntem egali in fata .............instantei din Constanta .
Tip: Decizie
Nr./Dată: 1628 (23.12.2004)
AUTOR: CURTEA DE APEL ALBA IULIA -secţia litigii de muncă
Domenii asociate:
Contracte de muncă
Modificarea unilaterală a contractului de muncă în privinţa salariatului.
Forţă majoră. Inadmisibilitate.
Modificarea unilaterală a contractului de muncă în privinţa salariatului. Forţă majoră. Inadmisibilitate.
Potrivit dispoziţiilor art. 41 al. 1 din Codul muncii modificarea contractului individual de muncă se poate face numai cu acordul părţilor.
Prin excepţie, modificarea unilaterală a contractului de muncă de către unitate poate avea loc numai în cazurile şi condiţiile prevăzute în Codul muncii.
Singurul caz în care este admisibilă modificarea contractului de muncă în privinţa salariului este acela al sancţionării disciplinare pe perioadă determinată.
Forţa majoră poate duce la modificarea contractului de muncă în mod unilateral de către unitate numai cu caracter temporar, numai sub aspectul locului şi felului muncii nu şi în privinţa salariului.
SECŢIA CIVILÃ - DECIZIA CIVILÃ NR. 1628/23 DECEMBRIE 2004
Prin sentinţa civilă nr. 205/2004, pronunţată de Tribunalul Sibiu, în dosarul nr. 981/2004, a fost admisă contestaţia formulată de contestatoarea V.S. împotriva intimatei S.C. Trei Stejari S.A.
Instanţa a dispus anularea deciziei nr. 38/2004 emisă de intimată şi a obligat-o pe aceasta să plătească contestatoarei diferenţele salariale cuvenite pe perioada 01.01.2004 şi până la încetarea contractului de muncă.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut că prin decizia nr. 38/2.02.2004 intimatul a modificat în mod unilateral salariul reclamantei stabilindu-l la suma de 6.500.000 lei pe lună, în loc de 12.225.237 lei pe lună, cât era anterior emiterii deciziei contestate.
Instanţa a arătat că decizia contestată este nelegală deoarece potrivit art. 41 din Codul muncii orice modificare a clauzelor contractului individual de muncă poate fi făcută numai cu acordul părţilor şi în speţă un astfel de acord nu a existat.
Ca o consecinţă a anulării deciziei contestate instanţa a obligat-o pe intimată să plătească contestatoarei diferenţa dintre salariul pe care l-a încasat în baza deciziei 38/2004 şi cel pe care ar fi trebuit să-l încaseze potrivit contractului de muncă.
Împotriva acestei soluţii a declarat recurs intimata în contestaţie solicitând modificarea ei în sensul respingerii contestaţiei.
În dezvoltarea motivelor de recurs intimata în contestaţie a susţinut că soluţia instanţei de fond este nelegală fiind dată cu aplicarea greşită a legii. Intimatul în contestaţie a susţinut că tribunalul a dat o interpretare eronată disp. art. 41 al. 2 şi 3 din Codul muncii. De asemenea s-a arătat că în cauza este prezent motivul de casare prev. de 403 pct. 10 c.pr. civ.
În acest sens recurenta arată că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra apărării formulate, în sensul că reducerea salariului reclamantei a fost determinată de un caz de forţă majoră.
Deliberând asupra recursului, prin prisma motivelor invocate şi din oficiu, curtea reţine următoarele:
Prin decizia nr. 38 emisă de intimată la 2.02.2004 s-a modificat unilateral de către unitate salariul contestatoarei.
Criticile recurentei cu privire la interpretarea eronată de către instanţa de fond a disp. Art. 41 şi 48 din Codul Muncii sunt nefondate.
Art. 41 alin.1 din Codul muncii prevede ca normă de principiu faptul că modificarea contractului individual de muncă se poate face numai cu acordul părţilor. Aliniatul 2 al aceluiaşi articol arată că prin excepţie modificarea contractului de muncă se poate face în mod unilateral de către unitate numai în cauzele şi condiţiile Codului Muncii.
Potrivit dispoziţiilor Codului Muncii singurul caz în care este admisibilă modificarea contractului de muncă în privinţa salariului este acela al sancţiunii disciplinare pe o perioadă determinată.
În speţă, corect instanţa a reţinut că măsura modificării salariului nu numai că a avut loc în lipsa unei sancţiuni disciplinare, dar a fost dispusă şi pe o perioadă nedeterminată.
Forţa majoră ca temei al modificării contractului individual de muncă nu poate fi invocată în speţă de recurent. Art. 48 din Codul Muncii prevede expres că în situaţii de forţă majoră angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii NU şi SALARIUL.
Raspunde tot Gheorghe.
Codul Muncii a fost considerat de unii ca o poiezie,
Cu cat au trecut anii(2003-2010) s-au gasit "critici" care i-au dat fel si fel de interpretari si nuante (dupa interes) ca uneori interpretarile lor nu mai au nimic in comun cu intentia celui ce la gandit initial in litera si spiritul lui.
Daca un poiet clasic s-ar trezi acum si ar citi cate verzi si uscate s-au scris despre mesajul poieziei lui sigur ar recunoaste ca n-a facut-o cu intentia respectiva si ne-ar cere scuze ca ........nu stim ce facem.