Executor judecatoresc - drept vizita copil

Pentru reusita unui demers penal v-ar mai trebui vreo doua astfel de "cerseli".
Altfel spus, din procesele verbale incheiate de executor sa rezulte ca in mod REPETAT mama va impiedica legatura cu minorul.

aNdreiD a scris:

Nu e frumos, e si traumatizant, dar nu are ce face. Trebuie contactat un executor judecatoresc. Nu trebuie sa se ajunga pana in momentul in care ar trebui sa fie smuls, si mama ar trebui sa constientizeze asta. Ar trebui sa incercati sa stati de vb cu dansa, consider ca ati facut-o deja , dar mai incercati, sa nu se ajunga la o executare. Ea clar nu are nimic de castigat, doar de pierdut, copilul mai mult.

Doamne ce fel de parinti sunt astia?Cum pot spune ca isi iubesc copilul cind il supun la asa ceva?Cum sa nu accepti o cale de compromis si un dialog daca iti iubesti copilul.Ce lege e asta?Acea femeie se poate numi mama?(e si cazul meu,dar nu am ajuns inca la asta)Nici macar de dragul copilului nu poti accepta un dialog si o intelegere?

Multi pretind ca accepta dialogul, dar in fapt dialogurile lor sunt dialoguri de surzi; fiecare o tine pe a lui...

Am vazut atatia oameni care isi permit sa ramana surzi la rugaminti, dar devin atenti cand li se porunceste, incat am inceput sa inteleg de ce Dumnezeu a preferat sa nu ne lumineze ci sa rezolve totul in zece porunci. (cred ca o parte din zisa asta ar fi trebuit sa o pun intre ghilimele, dar nu-mi amintesc de unde am preluat-o).

imi iubesc copilul la fel de mult ca si dumneavoastra!am si eu lupta mea!ortodoxa si mai putin ortodoxa!fosta mea sotie isi schimba si ea concubinii in functie de posibilitatile lor financiare numai ca la un nivel mai mic,in sensul ca ii schimba loco! asa ca pot lupta mai usor in privinta asta!am inceput aceasta lupta DARUIND! exista si alti copii care au nevoie de tata DACA pe mama nu o intereseaza ce simte copilul meu atunci eu am sa demonstrez ca stiu ce simte atunci cand ma vede!am realizat ieri prima donatie catre centre de copii si clase de copii cu dizabilitati! am fost un om fericit! TOATA LUMEA in cazul unui tata glumeste pe seama paternitatii! asa ca in gluma sau in serios , orice copil poate fi al nostru daca ne gandim ,,filozofic'':)) glumesc bineinteles! DAR eu cred ca asta e cea mai buna lupta in a demonstra ca sunt un tata ce IUBESTE!

:( Ca si copil, nu as vrea ca parintii mei sa lupte in nici un fel pentru sau din cauza mea. Caci as prelua intregul lor stres referitor la razboi, chiar daca e inceput daruind sau altfel... :((
Si daca e stresant pentru mama sau tata, eu vad totul, le simt stresul amandurora si mai si dezvolt niste sentimente de inferioritate pe deasupra...
Ca sa nu mai vorbesc de faptul ca modelul meu de femeie si de barbat, in relatii, devine unul anormal, deci nu voi avea o relatie normala de familie... :O

Razboiul nu e bun. Sincer, imi pare rau sa spun asta, dar decat un razboi, fie el si de catifea, mai bine renunta unul dintre parinti...
Poate copilul dv. e mai norocos decat majoritatea in astfel de situatii...