custodie tata

Pe mine ma revolta insa "cearta" tuturor..eu cred ca trebuie sa-ti sustii cauza iar tatii...trebuie sa fie ajutati de noi, avocatii, sa-si primeasca copiii in incredintare..

Cat de frumos! Cat de adevarat!

Eu sunt casatorita cu un barbat care a "luptat" acum 5 ani pentru copilul lui. Si a invins! A invins pentru ca a avut langa el un avocat care l-a incurajat. Nu a avut nici vila, nici conturi uriase in banca si nici nu a spus despre mama ca e betiva sau drogata. S-au "luptat" cinstit si nu s-au balacarit in instanta! Au contat pledoariile celor doi avocati! Si a castigat cel care a sustinut din suflet cauza clientului sau!

Florentina Mitrea

custodie.comuna a scris:

Domnul avocat Lascoschi are perfecta dreptate. O drepatate trista , pe care sunt sigur ca ar fi preferat sa nu o aiba.
Ce se intampla in Romania relativ la relatia tata-copil este de neconceput.
Domnilor avocati , nu mai duceti tatii in eroare, in tara aceasta, copilul este trofeul mamei , iar interesul superior al copilului nu este decat o "scuza" legala de care instantele se folosesc pentru a oferi acest trofeu mamei.

Din pacate aceasta este realitatea expusa intr-un mod de-a dreptul poetic, dar trist.

Daca mama nu este alcolica, drogata, plecata din tara, prostituata ( cu dubii mari ca e alcolica sau se mai drogheaza),
neglijeaza copilul sau il agreseaza ori alte aspecte demne de a fi luate in seama, tatal, in cazul copiilor pana la varsta de cca 6 ani nu poate avea sanse reale de incredintare a minorului.
Evident ca nu este imposibil ca, din eroare sa greseasca instanta si sa confunde tatal cu mama, asa da, lucrurile ar sta altfel.

Daca mama e normala instanta ii da ei copilul chiar daca tatal e perfect.
Concluzia mea este ca intre o mama normala si un tata perfect, mama va obtine incredintarea.
Daca si mama si tatal sunt perfecti concluzia nu are sens sa o mai expun...

Nu poti sa faci o instanta sa planga pentru suferinta tatalui si a minorului.
Poti sa faci o instanta sa planga daca faci referire la mama.

Procesele sunt tratate cu o oarecare lejeritate de catre instante intrucat ele stiu ca o mama normala se poate ocupa de copil la fel de bine ca o alta mama care a fost parasita de sot si a ramas cu copilul.Din forta majora a ramas cu copilul.
Instantele au cumva cugetul linistit daca il dau la mama copilul.

Tatal trebuie sa dovedeasca ca e un bun sau foarte bun tata si pentru acest lucru trebuie lasat sa administreze probe.Daca nu este lasat sa administreze decat niste probe chinuite si normale ( ca sa spun asa) desi are mai multe probe diferite de gen atunci deja apar probleme serioase.
Eu cred ca instantele nu vor sa isi bata capul daca un tata merita sa primeasca incredintarea minorului daca mama e prezenta la judecata pentru ca mama minorului se poate descurca la fel de bine ca si alte mame parasite de soti si care au ramas cu copii in grija lor ( asa cum am mai spus).
Egalitatea de tratament juridic este vazuta de instante ca daca mama are o proba si tatal trebuie sa administreze o proba, desi el poate are 10 probe diferite ca gen ( nu ma refer la 10 martori).

Or daca o instanta nu vrea sa afle realitatea si se rezuma la formal, cum ar putea sa inteleaga care este adevaratul interes suprem al minorului...

avocat Claudiu Lascoschi