Car3men a scris:
........................... daca ar accepta si Baroul de Avocati si Administratia Financiara sa incaseze taxele dupa finalizarea unui dosar... ce bine ar fi!
mireladolta a scris:
nu te priveste intrebarea mea.nu esti in masura sa-mi dai un raspuns atata timp cat nu esti in bransa#-o
Am raspuns la intrebarea dumneavoastra avand in vedere faptul ca sunt contabil si lucrez in bransa de 14 ani, iar principalul impediment evidentiat de consultantul Car3men a fost unul de natura fiscala.
Car3men a scris:
romania inedit a scris:
Pai in contractul de asistenta se specifica faptul ca suma de ..... va fi platita dupa finalizarea procesului.
In niciun contract de asistenta juridica nu scrie asa ceva!!!!
Mai mult decat atat o astfel de clauza nu poate fi introdusa intr-un contract de asistenta juridica, deoarece obligatia avocatului este de diligenta si nu de rezultat.
....................................................................................................................................
Art. 135
(1)Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact \"de quota litis\".
(2)Pactul \"de quota litis\" este o conventie incheiata intre avocat si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze, conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.
(3)Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor \"aporturi din afacere\" (activitatea juridica realizata de catre avocat) sunt interzise.
Avocatul poate sa isi fixeze un onorariu de succes, avand in vedere faptul ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că onorariul de succes nu trebuie suportat de către partea care a pierdut procesul, deoarece o astfel de cheltuială, neefectuată până la data judecăţii, nu este imputabilă părţii căzută în pretenţii, constituind o recompensă suplimentară pentru munca prestată de avocat, cu vădit caracter voluntar şi voluptoriu. Această soluţie evidenţiată constant de jurisprudenţă este în acord cu jurisprudenţa CEDO, care subliniază că partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil. (Decizia nr. 1440 din 14 martie 2012 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect daune interese)