Custodie exclusiva daca tatal cedeaza custodia?

Multumesc, doamna avocat! Eu inteleg ca legea spune, lgea zice...as vrea sa va intreb daca exista si o pondere in decizie, din partea judecatorului. Poate timpul este in defavoarea mea, copilul are 5 ani jumate, dar eu am asteptat atat tocmai pentru ca am crezut ca tatal se va implica in vreun fel. In conditiile in care sunt singura-singura, cresc, educ copilul si iau deciziile cele mai bune pentru el, cum poate legea sa-mi spuna ca tatal are dreptul, bla bla, cand eu am tras de el, pentru binele copilului, sa vina in viata lui, iar lui nu-i pasa si isi vede linistit de viata? Cum pot eu pleca la drum, in instanta, stiind ca macar 1% cererea nu imi poate fi acceptata? Nu se mai dau custodii exclusive? Pot dovedi si dac intru in lupta, lupt pana la ultima putere, ca acest copil este al meu, iat pe el nu este tata, ci doar un donator de sperma (metaforic vorbim, copilul a fost conceput pe cale naturala). Multumesc. Scuze de mesaj. Nu e drept, as fi dorit putina incurajare, stiu ca mai sunt cazuri castigate ca al meu.
Multumesc de raspuns. Eu am 43 de ani si nu vreau sa ma joc de-a "tatal copilului". Am asteptat 5 ani si 10 luni sa se implice in viata copilului....Deja copilul e mare, pune intrebari...Mi-a fost greu sufleteste, vroiam sa fac multe de dragul fiului meu, numai ca nu am avut cu cine. Nu mai doresc sa ma milogesc de el sa se joace, sa-l vada, sa iasa, etc. Am decis (asa cum am facut-o si pana acum) sa pun realitatea pe hartie. Vreau o incurajare ca nu sunt caz unic pe lume de acest fel, si voi izbandi. Poate vreodata, doresc sa-mi refac viata (nu stiu, nu m-am gandit la asa ceva) dar nu doresc sa cer aprobare pentru a iesi din tara, pentru ce trening sa iau copilului cuiva caruia nu-i pasa. La santaj se gandeste, si stie ca daca eu reusesc, din egoism si rautate mi-ar pune piedici numai ca sa nu fac eu mai mult. E o situatie bolnavicioasa si vreau sa scap de ea. Am fost intelegatoare si rabdatoare, acum nu mai e cazu. Si pensie nu mi-a dat niciodata, de pe la 4 ani mai sun eu si ii cer, cand are are, cand nu, nu...asa spune.

In regula, aveti toata sustinerea mea morala si va doresc din suflet multa sanatate si forta pe viitor. Eu va inteleg perfect insa asta nu va ajuta la stabilirea custodiei copilului .... nu trebuie sa va inteleg eu, ci instanta. In instanta va duceti cu probe, nu cu vorbe. In fata instantei de judecata trebuie sa demonstrati, metaforic vorbind bineinteles, ca tatal copilului este doar un simplu donator ........

Cu martori pot dovedi ca nu s-a implicat? Vecinii mei nu il cunosc. Cum pot dovedi ca este dependent de alcool? Credeti ca este un atuu? El locuieste acum cu fosta sotia si fiul lor de 17 ani. Nu are serviciu, nu are casa pe numele lui, bea zilnic....credeti ca sun suficiente pobe? Multumesc mult! Of...

Eu v-as da sanse bune sa obtineti ce va doriti daca probati ca tatal nu e interesat in exercitarea autoritatii parintesti. Daca e dezinteresat de copil, a fost mereu si nici prea capabil nu e din cauza bauturii, ati putea castiga.
va puteti inspira din spetele astea, macar pt argumentarea cererii.
[ link extern ]
[ link extern ]
bine, astea sunt cu alcool si violenta, poate mai gasim si altele

chira_chiriac a scris:

El este de acord cu acest lucru.

chira_chiriac a scris:

din egoism si rautate mi-ar pune piedici

:wassat:

Cam pe unde ar fi adevarul? Fiindca tot pe acolo ar fi si distanta dintre a cere si a obtine.
Nu e imposibil de obtinut, dar sfatul meu ar fi sa nu incercati cu o cerere/motivare care sa contina contradictii de acest fel.