Cat dureaza inaintarea apelului la instanta de apel?

Patrick_ a scris:

Citiți mai cu atenție și până la capăt art. 466 alin. 4.

Nu inteleg prea bine... articolul are doar 3 aliniate!

în funcție de ce anume s-a soluționat prin încheierea de la termenul respectiv, există o prevedere specială cu privire la posibilitatea declarării apelului separat pentru acea încheiere, atunci se poate declara apel separat doar pentru acea încheiere.

Critic la incheierile respective modul cum s-au solutionat exceptiile invocate de mine: conexarea si lipsa calitatii de reprezentant, respectiv au fost respinse!!

avocat_lascoschi@yahoo.com a scris:

Da, se pare ca nu a gandit cum sa procedeze mai inainte de a face un demers.nA gandi este unul din lucrurile cele mai complicate atunci cand trebuie prevazut absolut orice demers cat priveste efectele sale.nnLegea are o procedura si isi va urma cursul

Fireste ca nu am gandit... si fac un titlu de onoare din asta!
Daca stateam sa chibzui la procedura... ajungeam sa nu mai fac nimic niciodata.
Daca 'legea' nu imi permite sa solicit ceea ce vreau eu sa solicit, atunci legea imi incalca drepturile, e proasta si trebuie schimbata!

aidu a scris:

Nu inteleg prea bine... articolul are doar 3 aliniate!

ART. 466 C.pr.civ. Apelul principal. Obiectul
(1) Hotărârile pronunţate în primă instanţă pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel.
(2) Sunt supuse apelului şi hotărârile date în ultimă instanţă dacă, potrivit legii, instanţa nu putea să judece decât în primă instanţă.
(3) Hotărârile date în ultimă instanţă rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunţate în primă instanţă.
(4) Împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel.


Pentru excepțiile de care vorbiți nu există prevedere specială potrivit căreia se poate declara apel separat, adică pentru acele cazuri „legea nu dispune altfel”, aplicându-se astfel prima teză a art. 466 alin. 4.

Patrick_ a scris:

Pentru excepțiile de care vorbiți nu există prevedere specială potrivit căreia se poate declara apel separat, adică pentru acele cazuri „legea nu dispune altfel”, aplicându-se astfel prima teză a art. 466 alin. 4.

Am sa va rog sa redirectionati atentia catre prevederile la care facusem eu referire:
Art. 476
Efectul devolutiv al apelului
(3) Prin apel este posibil să nu se solicite judecata în fond sau rejudecarea, ci anularea hotărârii de primă instanţă şi respingerea ori anularea cererii de chemare în judecată ca urmare a invocării unei excepţii sau trimiterea dosarului la instanţa competentă.

Repet ca eu citesc asta ca pot ataca solutionarea unei exceptii (in speta, exceptia conexitatii si a lipsei calitatii de reprezentant), care a fost pronuntata prin incheiere, daca solicit doar anularea solutiei respective si nu judecarea fondului.

Chit ca mai invoc si exceptia de neconstitutionalitate in apel!

Explicatia ulterioara sprijina punctul meu de vedere:
Indiferent de conţinutul hotărârii apelate, prin acest apel se valorifică o excepţie procesuală care poate conduce la anularea hotărârii atacate, ceea ce este posibil chiar în cazul în care soluţia primei instanţe este pronunţată prin admiterea unei alte excepţii, prin apel invocându-se o excepţie prioritară în ordinea de soluţionare a excepţiilor procesuale sau criticându-se respingerea unei asemenea excepţii de prima instanţă [fie prin hotărârea de dezînvestire, fie printr-o încheiere interlocutorie pronunţată în cursul judecăţii, întrucât obiect al apelului pot fi şi încheierile premergătoare - art. 466 alin. (4)].

Părţile însă vor trebui să facă uz cu circumspecţie de posibilitatea exercitării unui asemenea apel, pentru că, în cazul în care instanţa de apel constată caracterul neîntemeiat al excepţiei susţinute prin motivele de apel, confirmând soluţia primei instanţe, apelantul nu mai are posibilitatea de a formula şi alte critici, ulterior, împotriva aceleiaşi soluţii, printr-un alt apel, dată fiind unicitatea căii de atac şi termenii în care este ea reglementată - art. 460 alin. (1) NCPC.

Ar trebui să încercați să înțelegeți următoarele aspecte:

1. Faptul că soluția dată cu privire la o anumită excepție la un anumit termen se atacă „odată cu fondul” nu înseamnă că apelul trebuie să privească soluția pe fond a cauzei, chiar dacă ar fi foarte greu de imaginat cazurile în care ai putea fi de acord cu soluția pe fond, fără însă să fii de acord cu soluționarea unei excepții invocate pe parcursul procesului.
În acest context am arătat că atacarea unei încheieri prin care s-au soluționat anumite excepții pe parcursul procesului nu înseamnă că trebuie să se atace cu apel fondul ci doar că momentul în care se declară calea de atac este cel în care poate fi declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. Deci nu e important dacă se declară apel împotriva hotărârii dată pe fond sau doar împotriva unei încheieri date la un anumit termen, ci e important momentul la care se declară apel. Pentru unele excepții apelul e prevăzut prin lege că poate fi declarat separat de fond, iar pentru altele nu.

2. Este adevărat că soluționarea în apel a unei excepții poate duce la desființarea unei hotărâri date pe fondul cauzei, dar asta nu are nimic de a face cu subiectul.
Dacă nu sunteți mulțumit de soluția dată cu privire la acea excepție, stați liniștit până instanța se pronunță asupra fondului prin sentință, iar apoi declarați apel cu privire la excepția respectivă, iar soluția dată în apel asupra excepției poate avea ca efect și desființarea hotărârii date asupra fondului.

3. Gândiți-vă și la faptul că instanța se poate pronunța asupra excepțiilor invocate doar odată cu fondul, adică prin sentința finală de dezinvestire. Astfel dacă se invocă excepții (de procedură sau de fond), instanța poate să nu se pronune asupra acestora la termenul la care au fost invocate. Poate administra probe în continuare, iar doar odată cu pronunțarea prin sentință să soluționeze și excepțiile puse în discuție la un termen anterior.
Situația e aceeași cu cea în care se pronunță asupra excepțiilor și apoi trece la administrarea de probe, urmând ca partea interesată să atace încheierile prin care au fost soluționate excepțiile doar după dezinvestire.

4. Unicitatea căii de atac înseamnă că prin cererea de apel trebuie să aveți în vedere toate motivele de apel, adică și pe cele care privesc diferite încheieri de la diferite termene cât și pe cele care privesc soluția pe fond. Asta înseamnă că nu poi face apel de mai multe ori pentru diferite lucruri, ceea e firesc de altfel. Ce ar fi dacă s-ar face apel ori de câte ori și-a amintit partea câteceva cu care nu este de acord? Un singur apel pentru toate criticile pe care vrea partea să le facă înseamnă o bună organizare și conducere a procesului de către parte sau de către avocatul acesteia.

Problema pe care o puneți este de fapt o falsă problemă.
Atâta timp cât aveți posibilitatea să atacați soluția dată prin orice încheiere, de la orice termen, e mai puțin important dacă exercitarea căii de atac se face imediat sau doar la finalizarea acelui ciclu procesual.
Aceasta a fost voința legiuitorului și s-a avut în vedere celeritatea procesului. Ce ar fi dacă fiecare parte ar putea declara apel după fiecare termen? Cât ar dura un proces?

Interesanta explicatia, multumesc pt detaliere... o sa o rumeg.
Desi la prima vedere nu pare echivalenta cu ce am citat eu.
Am ridicat, pe alt subiect, intrebarea daca in alte tari ale uniunii europene exista prevederea asta ca se pot ataca doar toate incheierile laolalta cu fondul.
Un singur exemplu cunosc, in Anglia nu exista asa ceva, oricine poate ataca orice oricand... chiar prin mai multe cai de atac!

Cât ar dura un proces, daca instantele si-ar face datoria cum trebuie, si nu ar mai fi nevoie sa atace nimeni o hotarare sau o incheiere?
Asta da celeritate! Insa sa le confiste oamenilor dreptul fundamental la exercitarea caii de atac... doar din ratiuni de comoditate a instantelor?!
Faptul ca nu se poate apela aceeasi hotarare/incheiere de 2 ori este suficienta safegardare ca nu se lungeste mai mult procesul, decat este necesar pt respectarea drepturilor si intereselor legitime ale partilor.
In plus, am senzatia ca va faultati propriul argument... vizavi de faptul ca nu se suspenda automat judearea fondului.
Atunci nu mai rezista argumentul ca s-ar prelungi procesele!