LUAREA DE MITA (art. 254 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
“Fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini, ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.
Fapta prevazuta în alin. 1, daca a fost savârşita de un funcţiunar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere, desfaşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de catre toţi funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de corupţie.
- obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material, deoarece activitatea funcţionarului nu se rasfrânge asupra unor bunuri, lucruri sau persoane. Banii, valorile sau alte foloase reprezinta obiecte ale mitei.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – acesta este calificat – fiind un funcţionar în înţelesul art. 147 C.pen. Calitatea de funcţionar trebuie sa existe în momentul savârşirii faptei. În practica judiciara s-a decis ca pot comite aceasta infracţiune, profesorul care primeşte o anumita suma de bani pentru a favoriza un elev la examen, ofiţerul de poliţie care primeşte bani pentru a nu face acte de cercetare în vederea descoperiri unei infracţiuni.
În practica s-a mai pus problema avocaţilor şi medicilor daca pot avea sau nu calitatea de subiect activ al acestei infracţiuni. Avocatul fiind platit de catre justiţiabil, el nu poate savârşi aceasta infracţiune, de aceea ei nu pot fi asimilaţi cu alţi salariaţi. În privinţa medicilor, C. S. de Justiţie susţine ca ei pot fi asimilaţi funcţionarilor publici sau altor salariaţi. Dupa adoptatrea L. 74/1995 care a înfiinţat Colegiul Medicilor din România, s-a statutat ca medicul nu este funcţionar public. Totuşi, aceasta lege neavând caracter penal ci unul administrativ, termenul de funcţionar îşi pastreaza înţelesul din art. 147 C. pen. – aceştia fiind aşadar subiecţi activi ai infracţiunii de luare de mita.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute în art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza atât printr-o acţiune cât şi printr-o inacţiune. Acţiunea poate îmbraca urmatoarele forme: pretinderea, primirea, acceptarea. Inacţiunea incriminata se poate realiza prin nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele condiţii:
a. pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial. Micile “atenţii” sau cadouri cu ocazia zilei de naştere sau onomastice nu pot fi considereate drept mita. Daca valoarea lor este foarte mare putem avea o mita deghizata;
b. ce cere ca banii sau foloasele sa nu fie datoraţi în mod legal funcţionarului sau unitaţii în care acesta îşi desfaşoara activitatea;
c. acţiunea de pretindere, acceptare, primire sau inacţiunea de nerespingere sa aiba loc înainte sau în timpul îndeplinirii ori întârzierii efectuarii unui act ce intra în sferea atribuţiilor sale de serviciu;
d. se mai cere ca actul vizat de acţiunea de corupere sa faca parte din sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului. Daca în momentul savârşirii acţiunii specifice elementului material al infracţiunii de luare de mita, faptuitorul nu avea ca îndatorire de serviciu îndeplinirea acelui act, dar lasa sa se creada acest lucru, atunci fapta va fi calificata ca înşelaciune.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în orice alta persona juridica.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie – intenţia directa.
4. Forme. Modalitaţi. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (acceptarea, nerespingerea);
2. tentativa – ar fi posibila numai în varianta “primirii”, dar la acest moment infracţiunea ar puta fi deja consumata sub forma acceptarii sau nerespinferii acesteia. De aceeea este greşit a spune ca tentativa este posibila, dar legea nu o pedepseşte;
3. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul pretinderii, chiar daca nu s-au primit foloasele, acceptarii, primirii sau nerespingerii primirii acestor bunuri sau foloase.
MODALITAŢI: Fapta este mai grava daca a fost savârşita de un funcţiunar cu atribuţii de control.
SANCŢIUNI:
-închisoare de la 3 la 12 ani – în forma tip şi interzicerea unor drepturi.
-închisoare de la 3 la 15 ani – în forma agravata şi interzicerea unor drepturi.
Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
TRAFICUL DE INFLUENŢA (art. 257 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
“Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savârşita de catre o persoana care are influenţa sau lasa sa se creada ca are influenţa asupra unui funcţionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.
Dinpoziţiile art. 256 alin. 2 se aplica în mod corespunzator.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la desfaşurarea activitaţilor publice sau private în condiţii care sa asigure încrederea şi prestigiul de care trebuie sa se bucure personalul acestora. Comiterea acestei infracţiuni discrediteaza activitatea de serviciu şi îi aduce grave prejudicii.
- obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material, banii sau foloasele pretinse sau primite constituie bunuri date pentru savârşirea infracţiunii şi vor fi supuse confiscarii.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – acesta este necalificat, putând fi orice persoana care are influenţa sau lasa sa se creada ca are influenţa asupra unui funcţionar public sau funcţionar, aceste aspecte nefiind condiţii ale subiectului activ ci mijloace prin care se savârşeşte infracţiunea. Participaţia este posibila în toate formele sale. De cele mai multe ori fapta este savârşita de rude, prieteni, cunoştinţe sau alte persoane care nici macar nu cunosc funcţionarul respectiv. În doctrima s-a pus problema ca ar trebui pedepsiţi şi cei care cumpara influenţa nefiind cu nimic mai prejos de cel care da mita. În situaţia în care cel care a conceput infracţiunea şi l-a determinat pe autor sa o comita este chiar intermediarul atunci el va cumula calitatea de instigator cât şi pe cea de complice, fiind în final pedepsit doar pentru instigare la trafic de influenţa.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute în art. 145 C. pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata. În secundar sub. pasiv este chiar funcţionarul public a carui imagine este denaturata prin savârşirea faptei.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza prin trei acţiuni distincte: primirea, pretinderea sau acceptarea de promosiuni de daruri direct sau indirect în vederea determinarii unui funcţionar sa faca ori sa nu faca un act ce intra în atribuţiile sale de serviciu. Iniţiativa comiterii traficului de influenţa poate porni de la subiectul activ sau de la cumparatorul de influenţa. Daca iniţiativa comiterii infracţiunii o are cumparatorul de influenţa, pentru existenţa infracţiunii se care ca subiectul activ sa fi primit efectiv banii sau bunurile sau sa fi acceptat promisiunule facute. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele condiţii:
a. ce cere ca faptuitorul sa aiba influenţa sau sa lase sa se creada acest lucru. În aceasta varianta infracţiunea se aseamana cu înşelaciunea;
b. faptuitorul sa promita intervenţia sa pe langa un funcţionar public sau funcţionar;
c. acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii sa fie realizata mai înainte ca funcţionarul pe lânga care se intervine sa fi îndeplinit actul care îl intereseaza pe cumparatorul de influenţa, sau cel târziu în timpul îndeplinirii acestuia.
Daca traficantul de influenţa nu remite funcţionarului bani sau alte foloase, ci doar îl determina sa faca acel act, atunci se va reţine un concurs de infracţiuni între trafic de influenţa şi instigare la abuz în serviciu savârşita de funcţionar. Traficul de influenţa trebuie sancţionat în concurs cu înşelaciunea daca traficarea reprezinta un mijloc de amagire pentru o inducere în eroare.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în orice alta persona juridica.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie – intenţia directa.
4. Forme. Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii şi tentativa de regula nu se pedepsesc, numai atunci când sunt asimilate infracţiunii consumate (pretinderea sau acceptarea) Tentativa este posibila numai în cazul primirii de bani sau alte foloase, or în acest moment fapta este deja consumata în forma pretinderii sau acceptarii de promisiuni de daruri;
2. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul acceptarii de promisiuni de daruri, în momentul primirii de bani sau alte foloase. Pentru consumarea infracţiunii nu are relevanţa daca intervenţia promisa a şi fost efectuata.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 2 la 10 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare de 2 ani, se poate dispune şi pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.Banii, valorile sau orice alte bunuri primite de faptuitor se confisca. Daca acestea nu se gasesc, fapruitorul va face plata echivalentului lor în bani.
DAREA DE MITA (art. 255 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
“Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile şi scopurile aratate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Fapta prevazuta în alin. precedent nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
Mituitorul nu se pedepseşte daca denunţa autoritaţii fapta mai înainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infracţiune.
Dispoziţiile art. 254 alin. 3 se aplica în mod corespunzator, chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.
Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat în cazurile aratate în alin. 2 şi 3.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale referitoare la normala naştere, desfaşurere şi dezvoltare care sunt condiţionate de exercitarea cu probitate de catre toţi funcţionarii a atribuţiilor de serviciu. Activitatea acestora nu trebuie sa fie umbrita de faptele de corupţie.
- obiectul material – acesta infracţiune nu are obiect material. Totuşi, în doctrima se admite ca exista obiect material în situaţia ofertei de mita respinsa de catre funcţiunar, bunurile oferite devenind obiecte materaiale ale infracţiunii.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ – acesta este necalificat , fiind orice persoana. Infracţiunea poate fi comisa şi de un funcţionar în scopurile aratate în art. 254, în acest caz primul funcţionar comportându-se ca un simplu particular în raport cu cel de-al doilea. Având în vedere ca luarea şi darea de mita sunt infracţiuni corelative, întotdeauna mituitorul va fi subiect activ la darea de mita, iar cel care a luat mita va fi subiect activ la luare de mita. Daca fapta se savârşeşte prin intermediar, acesta va avea calitatea de complice la darea de mita. În cazul în care chiar intermediarul l-a determinat pe mituitor sa comita fapta, el va dobândi calitatea de instigator la darea de mita care o absoarbe pe cea de complice.
- subiectul pasiv - este reprezentat de organul sau instituţia de stat, de o unitate din cele prevazute în art. 145 C.pen. sau orice alta persoana juridica a carei imagine a fost puternic afectata. Subiectul pasiv poate fi şi funcţionarul în cazul în care el respinge promisiunea, oferirea sau darea de bani, fiind atins şi prestigiul acestuia.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material – se poate realiza printr-o acţiune care poate îmbraca urmatoarele forme: promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Darea de mita se poate efectua şi prin intermediar. Pentru întregirea elementului material se cer îndeplinite şi urmatoarele condiţii:
a. promisiunea, oferirea sau darea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase de ordin patrimonial sau nepatrimonial.
b. ce cere ca banii sau foloasele sa nu fie datoraţi în mod legal funcţionarului sau unitaţii în care acesta îşi desfaşoara activitatea; Promisiunea, oferirea sau darea sa aiba loc înainte sau în timpul îndeplinirii ori întârzierii efectuarii unui act ce intra în sferea atribuţiilor sale de serviciu;
c. se mai cere ca actul în vederea caruia se da mita sa fie unul licit sau ilicit.
Nu va exista infracţiune cand funcţionarul caruia i s-a oferit suma de bani nu avea competenţa de a efectua actul în vederea caruia participantul a comis fapta.
- urmarea imediata – consta în crearea unei stari de pericol pentru buna desfaşurare a activitaţii de serviciu într-un organ sau instituţie de stat, într-o unitate din cele prevazute în art. 145 sau în orice alta persona juridica.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie – intenţia directa. În lipsa conştiinţei şi dorinţei de a efectua un act de corupere asupra unui funcţionar, acţiunea faptuitorului nu va constitui infracţiune.(acţiunea faptuitorului facuta în stare de beţie). Latura subiectiva mai cuprinde şi un scop şi anume îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndepliniriiunui act privitor la atribiţiile sale de serviciu. Alteori, pe langa scopul specific darii de mita mai apare şi un alt scop: (o persoana ofera o suma de bani unui funcţionar pentru a-l determina sa întocmeasca un act fals).
Cauze care exclud existenţa infracţiunii:
Fapta prevazuta în alin. 1 nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita. Este vorba despre o constrângere psihica.
4. Forme.Sancţiuni.
FORME:
1. actele preparatorii – sunt asimilate formei consumate (promisiunea, oferirerea);
2. tentativa – nu este posibila, darea de mita fiind o infracţiune cu consumare anticipata;
3. fapt consumat - aceasta infracţiune se consuma în momentul în care faptuitorul promite, ofera sau da funcţionarului public bani sau alte foloase. Ea poate avea şi o forma continuata.
SANCŢIUNI: închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar daca pedeapsa efectiv aplicata este mai mare de 2 ani, se poate dispune şi pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul darii de mita se confisca.
Cauza de nepedepsire: Mituitorul nu se pedepseşte daca denunţa autoritaţii fapta mai înainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infracţiune. Acesta trebuie sa se faca în faţa unei autoritaţi, chiar şi în faţa unei autoritaţi necompetente a efectua urmarirea penala în aceasta materie.
avocatnet.ro explicăm legislația
CorneliaTurcu