1. Prima problema. Neretroactivitatea legii raportat la art. 318 din CPP. In fapt, pe data de 10.12.2015 procurorul a renuntat la urmarirea penala cf. art. 314 (1) b) si art. 318 (1-2) din CPP in mod aberant deoarece aveam calitatea de suspect, apoi prin Decizia nr. 23 din 20.01.2016 CCR a declarat art. 318 din CPP neconstitutional. Intre timp am facut plangerea impotriva actelor procurorului cerand preschimbarea in ordonanta de clasare cf. art. 16 (1) a) deoarece fapta nu exista material, invocand Decizia 33/2015 a ICCJ in dezlegarea unor chestiuni de drept
Art. V. - Soluțiile de renunțare la urmărire penală, dispuse de procurori până la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 23/2016, în Monitorul Oficial al României
, Partea I, nr.240 din 31 martie 2016, sunt și rămân valabile, urmând a fi supuse căilor de atac, termenelor şi condițiilor de exercitare ale acestora prevăzute de Codul de procedură penală la momentul dispunerii soluțiilor de renunțare.
2. A doua problema.
60 După alineatul (12) al articolului 246 se introduce un nou alineat, alin.(13), cu următorul cuprins: „(13) În cazul în care dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul sesizează judecătorul de cameră preliminară pentru confirmarea ori, după caz, înlocuirea sau încetarea măsurii. Acesta, în camera de consiliu, cu participarea procurorului, ascultă, dacă este posibil, persoana supusă măsurii provizorii, în prezenţa avocatului său, şi, după efectuarea unei expertize medico-legale, se pronunţă prin încheiere motivată. Împotriva încheierii se poate formula contestaţie, în termen de trei zile de la pronunţare, care se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei sesizate sau, după caz, de completul competent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în camera de consiliu.”
Efectuarea expertizei medico-legale nu poate avea loc datorita art. 184 (1)(3) din CPP si art. 11 din Legea 487/2002, adica se dispune doar fata de acuzatii de omor sau pruncucidere si doar cu acordul lor scris, documentat si informat (in fata organului judiciar). Mai mult cf. art. 10 din Legea 487/2002 expertiza psihiatrica se face doar direct in fata psihiatrului, unde taci din gura daca esti destept sau altfel daca stii ce faci :)
Art. 246 (13) din CPP este neconstitutional din foarte multe puncte de vedere, art. 22, art. 23 (11) si art. 1(5), art.124(1) si art. 126(1)din CR cf. Decizia nr. 23 din 20.01.2016 a CCR
Sunt aproape sigur ca adaugirea art. 246 (13) din CPP are de-a face cu cazul meu, fiindca procurorul a intentat actiunea de obligarea la tratament medical provizoriu fara expertiza medico-legala psihiatrica si fara sa anunte instanta ca a renuntat la urmarirea penala intre timp, si fara sa anunte instanta ca exista autoritatea de lucru judecat (bineinteles), si
fiindca am sesizat probabil toate institutiile competente, inclusiv pe d-na Monica Macovei...
3. A treia problema. Neconstitutionalitatea renuntarii la urmarirea penala persista in art. 314 (1) b) din CPP.
Achtung - a fost scoasa special referinta la inculpat si suspect pentru fraierit cei care nu au cunostinte de drept, dar eu stiu ca ea a existat si este implicit neconstitutionala cand se dispune fata de persoanele fata de care exista prezumtia de nevinovatie cf. art. 4 si art. 99 din CPP, adica suspectul si inculpatul
4. A patra problema.
79. La articolul 314 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,b) renunţarea la urmărirea penală, când nu există interes public pentru continuarea urmăririi penale.”
80.La articolul 315 alineatul (2),litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:,,e) sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de luare ori, după caz, de confirmare, de înlocuire sau de încetare a măsurilor de siguranţă prevăzute de art.109 sau art.110 din Codul penal, dispoziţiile art.246 alin.(13) aplicându-se în mod corespunzător.”
"de confirmare" evident infatiseaza relatiile ceausiste dintre procuror si judecator. Procurorul n-are dreptul sa renunte la urmarirea penala si prin urmare judecatorul n-are ce sa confirme. Termenul corect era judecarea si achitarea, iar atributia procurorului poate fi doar trimiterea in judecata (nu cred ca procuorurul are dreptul sa pronunte solutii de clasare, deoarece in practica refuza sa administreze probele si inchide dosarul abuziv - e fapt de notorietate. Chiar daca nu exista probe, tot judecatorul ar trebui sa le administreze si sa decida daca exista temei de inceperea judecatorii sau nu, ca-n civil dealtfel)
Art. 315 (2) e) din CPP are aceeasi problema cu neconstitutionalitatea ca art. 314 si art. 318, deoarece daca fapta nu exista material indiferent de abuzurile procurorului, o persoana nu poate fi considerata alienata mintal evident decat in imaginatia procurorului - instanta condamna o persoana stabilind existenta faptei si legatura de cauzalitate cu faptuitorul, si apreciaza daca aceasta ridica banuiala legitima a alienarii mintale a faptuitorului. Din punctul meu de vedere toti coruptii sunt alienati mintal (sociopati), deci imaginati-va ce-ar fi daca m-as face procuror :)
5. A cincea problema.
87. După alineatul (5) al articolul ui 335 se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „ (6) Dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia infirmă soluția de netrimitere în judecată și dispune redeschiderea urmăririi penale, anterior comunicării ordonanței care cuprinde această soluție, redeschiderea urmăririi penale nu este supusă confirmării judecătorului de camera preliminară.”
Aceeasi problema cu neconstitutionalitatea ca art. 314 (1) b), art. 318, art. 315 (2) e) din CP
1. Prima parte pozitiva (minora), s-a majorat termenul contestatieii in anulare de la 10 la 30 de zile
Art.428. - Termenul de introducere a contestaţiei în anulare
(1) Contestaţia în anulare pentru motivele prevăzute la art.426 lit. a) şi c)
h) poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei
instanţei de apel.
113. La articolul 453 alineatul (1), litera (f) se modifică și va avea următorul cuprins:
„f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce hotărârea a devenit definitivă
, a fost declarată neconstituţională ca urmare a admiterii unei excepții de econstituționalitate ridicate în acea cauză, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.
”
exista o decizie aberanta a CCR care eliminase acest articol. Acum pot face si revizuirea daca am nevoie invocand exceptia legii penale mai favorabile in derogare de la principiul neretroactivitatii legii
Acest articol nu precizeaza daca s-a dat o lege intre timp cum ar fi aceasta ordonanta, fiindca aceea este deasemenea supusa principiului neretroactivitatii legii
Deoarece acest text este aplicabil solutiilor judecatorilor si nu ale procurorilor, abrogarea sa temporara sau mai degraba poate suspendarea de drept dat fiind ca nu stiu daca a si avut loc abrogarea, este irelevanta situatiei mele in sensul negativ, si oricum era irelevanta din alte motive cum ar fi cel ca art. 318 in cauza mea nu exista indiferent ca este reintrodus prin ordonanta de urgenta, cf. art. V din ordonanta, principiul neretroactivitatii legii si alte prevederi ale actelor normative de acest gen
2. A doua parte pozitiva, avantaje victime:
- art. 5 alin. (2), art. 6 alin. (5) prima teză, art. 7 alin. (2), (3), (4), art. 11 alin. (3), art. 20 lit. a)
- c), art. 22 alin. (3), (4) și (6), art. 23 alin. (1) și (2), lit. a)-d), art. 24 alin. (1) lit. a), alin (2) din Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012, de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene seria L nr.315 din 14 noiembrie 2012
[ link extern ]
3.
Articolul 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1)Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege referitoare la statutul de
martor ameninţat sau vulnerabil ori pentru protecţia vieţii private sau a demnităţii,
organul de urmărire penală poate dispune faţă de persoana vătămată ori faţă de partea
civilă măsurile de protecţie prevăzute la art.124 - 130, care se aplică în mod
corespunzător.”
4.
16. După alineatul (5) al articolului 111 se introduc cinci noi alineate, alin. (6) - (10), cu următorul cuprins:
7„ (6) În cazul persoanelor vătămate, pentru care a fost stabilită în condiţiile legii existenţa unor nevoi specifice de protecţie, organul judiciar poate dispune una sau mai multe dintre următoarele măsuri, atunci când este posibil şi când acesta apreciază că nu se aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor: a) audierea acest
ora în incinte concepute sau adaptate acestui scop; b) audierea acestora prin intermediul sau în prezenţa unui psiholog sau al altui specialist în consilierea victimelor;
c) audierea acestora cât şi eventuala lor reaudiere se realizează de aceeaşi persoană, dacă acest lucru este posibil şi dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfăşurări a procesului ori drepturilor şi intereselor părţilor.