Despre webinarii
Doar abonații premium au acces regulat la webinariile premium, realizate împreună cu specialiști de top, pe o multitudine de domenii - de la legislația muncii și fiscalitate până la cea de mediu sau GDPR.
Informațiile oferite de specialiști au o utilitate imediată și vin să rezolve probleme reale cu care orice companie se confruntă.
Bună ziua. Dupa 3 ani de la divorț și de la părăsirea domiciliului conjugal cu cei 2 copii minori, mama încearcă prin instanta reducerea programului de vizitare al tatălui, chiar dacă locuiesc la 600km distanta și tatăl a făcut mereu eforturi de a-și vedea copiii conform programului stabilit. Cei 2 băieți ( de 4 și 6 ani) sunt foarte atașați de tatăl lor, iar cel Mare este vizibil influențat negativ de mamă, spunând mereu ca se teme de aceasta ca îl ceartă. Ultima data cand el a luat copiii la domiciliul lui, conform programului de vizitare, copiii nu au mai vrut sa se întoarcă la mamă. Mama a venit cu un executor judecătoresc după ei, iar cel mare a cedat și a acceptat sa plece, cel mic, care nici măcar nu a vrut sa o vadă pe mama, a rămas la tatăl. Cum s-ar putea proceda sau care ar fi urmările acestor fapte? Pana acum nu s-a luat în considerare alienarea în instanta. Care sunt șansele de modificare a domiciliului minorilor? Se poate cere evaluarea psihologica a minorilor în aceasta situație? Mulțumesc!
Copii sunt certați. Pentru ca nu își fac temele, nu asculta, nu vor sa se culce, nu vor sa se trezească. E un dat.
Sau pot fi abuzați emoțional de către un părinte narcisist de exemplu. Mereu criticați și tratați cu răceală și atunci e normal sa prindă teama de persoana respectiva.
Copii știu sa manipuleze. Ce ar trebui sa facă părinții divorțați acum, sa nu ii mai pună la teme sau sa nu ii mai trimită la școală de teama ca vor decide sa fuga la părintele permisiv?
Nu ar strica o evaluare a copiilor pentru a vedea exact în ce situație va încadrați. Dacă copii sunt certați pana la abuz sau e doar o situație gestionata greșit.
Un copil de 4 ani nu are discernământ, se sperie foarte ușor.
Anunțați Protecția Copilului, începeți demersurile pentru evaluarea și terapia copiilor pentru a vedea care este cu adevărat situația în care va aflați.
Dacă mama a încercat sa îndepărteze copii de tata prea brusc, atunci este alienare parentala și e normal ca aceștia sa fie speriați și sa nu mai dorească sa revină lângă părintele care alieneaza. Vedeți dumneavoastră, alienarea asta are și ea chichitele ei, nu oricine poate aliena subtil și cu succes. Atunci când relația cu celalalt părinte e buna și nu ai luat-o gradual, în loc sa alienezi copilul vei obține exact efectul invers. Cum e posibil sa fie cazul aici.
Dacă însă mama are doar un stil de parenting mai autoritar, fără abuz( e vorba totuși de o femeie care creste singura 2 copii mici, și un sfânt își mai pierde răbdarea) atunci alienatorul în acest caz este tatăl. Pentru ca ar trebui sa își încurajeze copii nu sa le permită sa își respingă un părinte pentru ca da a stabilit niște reguli.
Formulați o cerere prin care instanța să modifice locuința copiilor de la mamă la tată invocând situația descrisă. Solicitați o expertiză psihologică prin care să se determine relația pe care copiii o au cu tatăl și cu mama.