Aş dori să vă cer părerea în legătură cu legalitatea unei proceduri de împărţire a moştenirii

Bună ziua,
Aş dori să vă cer părerea în legătură cu legalitatea unei proceduri de împărţire a moştenirii.

Bunicul meu a murit pe front, ca erou, în al Doilea Război Mondial, în vreme ce bunica mea era însărcinată cu tatăl meu şi mai avea un copil mic (unchiul meu). Locuia într-o localitate rurală, iar locul unde locuiau era proprietatea bunicului meu.

Ulterior s-a recăsătorit şi a avut cu al doilea soţ al ei (bunicul meu vitreg) încă patru copiii. S-a mutat cu toţi cei şase copiii pe proprietatea celui de-al doilea soţ al ei. Locul fiind mai mic, a decis apoi, să se mute cu cel de-al doilea soţ şi cu toţi copiii (inclusiv cu cei făcuţi cu al doilea soţ) pe pământurile primului soţ (bunicul meu bun).
În anii 90, s-a demarat o procedură judiciară prin care s-au împărţit pământurile primului soţ al bunicii, bunicul meu bun. Acestea s-au împărţit în trei părţi egale : o parte a revenit tatălui meu, o parte a revenit fratelui său (unchiul meu) şi o parte a revenit bunicii mele.
Întrebarea mea este : s-a procedat corect în momentul în care pământurile bunicului meu s-au împărţit în trei părţi egale în loc de două părţi egale ? De ce bunicii mele i-a revenit o parte egală cu a tatălui şi cu a unchiului meu de vreme ce ea s-a recăsătorit apoi şi a avut alţi copii, ba mai mult, a vnit cu ei pe pământurile primului soţ ? Bunicul meu bun nu a lăsat un testament şi nu există niciun act care să dovedească faptul că căsătoria lor s-a făcut cu bunurile comune, şi nu cu bunurile separate. Nu ştiu cum se încheiau căsătorile în 1940. Exista tipul de căsătorie cu bunurile soţilor puse la comun şi tipul de căsătorie în care fiecare avea bunurile separate, cum există astăzi ? Şi în absenţa unui act juridic explicit care să precizeze faptul că prin căsătorie soţii alegeau să îşi pună bunurile dinaintea căsătoriei în comun, dacă soţul dispărea, soţia devenea automat moştenitoarea tuturor bunurilor pe care soţul le avea chiar înainte de căsătorie, inclusiv pe pământurile acestuia ? Într-o altă ordine de idei, lotul de pământ al bunicului meu bun s-a împărţit corect în trei prin hotărârea judecătorească din anii 90 sau trebuia să se împartă de la bun început în două părţi doar, între tatăl meu şi fratele lui bun ? De ce bunica şi-a făcut ea înseşi o parte egală cu a copiilor săi din prima căsătorie, mai ales că
s-a recăsătorit şi a venit ulterior cu copiii din a doua căsătorie pe pământurile primului bărbat ? Vă întreb asta pentru că bunica şi-a cedat ulterior partea ei de pământ unui copil făcut cu cel de-al doilea soţ, ceea ce a dus la dispute interminabile între copiii făcuţi cu primul soţ şi cei făcuţi cu cel de-al doilea soţ.
Vă mulţumesc pentru răspunsul la această întrebare.
Vă urez să aveţi o zi frumoasă.