ACCES PREMIUM

UPDATE Contractele colective de muncă vor putea cuprinde, de acum, cinci elemente noi și utile

Noua lege a dialogului social stabilește mai clar ce trebuie să cuprindă un contract colectiv de muncă, acesta fiind, alături de regulamentul intern, un izvor intern specific de dreptul muncii, adică un instrument cu ajutorul căruia activitatea unității se poate desfășura în condiții optime și cu respectarea principiilor fundamentale care stau la baza relației de muncă, buna-credință și consensualitatea.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Dubla reglementare privind publicarea CCM-urilor încheiate la nivel de sector de activitate și grup de unități. În cazul celor la nivel de unitate se păstrează „misterul”

Deși numărul acestor contracte colective de muncă (CCM) la nivel sectorial și/sau grup de unități este din în ce mai redus, principala piedică fiind chiar în actul normativ care ar fi trebuit să faciliteze aceste negocieri, adică în Legea dialogului social, iar cele mai multe sunt încheiate la nivel de unitate, doar cele dintâi sunt publicate pe pagina de web a Ministerului Muncii. Iar acum avem nu doar o prevedere în Legea dialogului care stabilește chestiunea asta, ci și una identică în Codul muncii. Desigur, pentru cei cu CCM-uri la nivel de unitate rămâne aceeași problemă a accesibilității pentru (viitorii) salariați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Aducerea la cunoștința noului angajat că există un CCM la nivel de unitate, obligatorie prin informarea prealabilă, dar nu și prin CIM

Contractul colectiv de muncă (CCM) este, în fapt, legea părților, iar cunoașterea prevederilor sale e necesară de către toți angajații unității unde este aplicabil acel CCM. În cazul noilor angajați, firmele au fost până de curând obligate să indice CCM-urile încă din contractul de muncă, dar acum această obligație a dispărut. A rămas însă ideea că CCM-ul trebuie indicat în cadrul informării prealabile încheierii sau modificării contractului individual de muncă (CIM). Citește articolul

ACCES PREMIUM

CCM-ul produce efecte și pentru cei care s-au retras din organizația sindicală care l-a negociat și pentru cei care n-au contribuit efectiv la câștigarea drepturilor din contract

Constituția României recunoaște dreptul oricărui cetățean de a înființa un sindicat ori de a se înscrie în unul, în mod liber, iar condițiile exercitării acestui drept sunt stabilite potrivit legii speciale. A fi sau nu membru într-un sindicat, așadar, nu e impus nimănui. Chiar dacă prin sindicat s-a ajuns la existența unui contract colectiv de muncă (CCM) nu înseamnă că cei care decid să părăsească acel sindicat (și care, automat, nici nu mai plătesc cotizația de membru) ori care nu au fost niciodată parte din el nu se pot bucura de CCM-ul cu pricina sau nu se raportează la el din cauza aceasta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Azi expiră CCM-urile cu valabilitatea prelungită ca urmare a stării de alertă. Ce riscă angajatorii?

Contractele colective de muncă (CCM) care ar fi expirat pe perioada stării de alertă au fost ținute în vigoare până pe 6 iunie de Legea nr. 55/2020. Chiar dacă ele expiră abia azi, negocierile care stau la baza încheierii acestora trebuiau inițiate până în data de 26 aprilie. Totuși, lipsa începerii acestor negocieri este amendabilă și nu lipsa încheierii CCM-ului, dacă în urma negocierilor nu s-a ajuns la un acord. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cele mai importante zece lucruri pe care trebuie să le știi despre contractele colective de muncă

Angajatorii trebuie, până la finalul lunii aprilie, să demareze negocierile pentru încheierea contractelor colective de muncă ce au expirat pe durata stării de alertă, acest lucru este important deoarece acele contracte colective mai sunt valabile doar până la 6 iunie. În acest context, prezentăm utilitatea și importanța contractului colectiv de muncă și ce angajatori au obligația de a-l avea. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Negocierea CCM: Zece aspecte privind reprezentanții salariaților pe care legea nu le prevede și de ce sunt importante

Orice raport, fie că are la bază sau nu un contract, trebuie să se bazeze pe două principii fundamentale, buna credință și consensualitate. Și în cazul relației de muncă avem la bază aceste principii, ele fiind expres prevăzute de Codul muncii, iar contractul colectiv de muncă încheiat cu respectarea dispozițiilor legale este chiar „legea părților”. Există însă, ca în cazul multor reglementări ce vizează raporturile de muncă (și nu numai!), o serie de întrebări la care legea nu oferă un răspuns atunci când vorbim de negocierea unui contract colectiv de muncă.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Când înregistrezi contractul colectiv de muncă la ITM și când la Ministerul Muncii

Dacă în situaţia înregistrării unui contract individual de muncă lucrurile sunt destul de simple, iar această consemnare se face la inspectoratul teritorial de muncă (ITM), în cazul unui contract colectiv de muncă, instituţia autorizată să inventarieze semnarea acestui document este diferită în funcţie de nivelul de sector de activitate sau de nivel de unitate la care se semnează. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Încetarea contractelor colective de muncă

Contractele colective de muncă produc efecte și respectarea lor este obligatorie pentru părți pe perioada valabilității acestora, respectiv cel puțin 12 luni și cel mult 24 de luni. Contractele colective de muncă pot fi prelungite o singură dată - pentru o perioadă de cel mult 12 luni. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Înregistrarea, modificarea și efectele contractului colectiv de muncă

Contractul colectiv de muncă reprezintă legea părților, fiind convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală și reprezentanții angajaților, prin care se stabilesc clauze privind drepturile și obligațiile ce decurg din relațiile de muncă.  Citește articolul