Legea românească obligă angajatorul să creeze condiții adecvate în care salariații să își desfășoare activitatea și să-și respecte obligațiile impuse prin lege sau prin contractele de muncă, iar în cazul în care nu o face, acesta trebuie să le plătească salariaților despăgubiri pentru prejudiciile aduse. În cazul relației angajator-salariat, dreptul muncii aplică răspunderea patrimonială, care reglementează condițiile în care cele două părți plătesc despăgubiri în cadrul relației de muncă. Citește articolul
Până să vorbim de apariția unei boli profesionale, pe care angajatorul trebuie oricum să încerce să o evite, din moment ce așa îi impune legea, salariatul poate cere despăgubiri pentru prejudiciile aduse de condițiile necorespunzătoare de muncă. Într-o recentă decizie judecătorească vedem cum o instanță din România a recunoscut dreptul la despăgubiri morale importante unui angajat prejudiciat de condițiile proaste de muncă din biroul său. Citește articolul
Angajatorul poate fi obligat să-i plătească salariatului despăgubiri pentru prejudiciile suferite de pe urma condițiilor improprii de muncă. Afectarea demnității umane și a celei profesionale ca urmare a ignorării obligațiilor de sănătate și securitate în muncă (SSM) dă dreptul salariaților să ceară inclusiv despăgubiri morale, dar care pentru angajator se pot traduce în sume semnificative de plată. Citește articolul
Recent, epuizarea prin muncă (burnout-ul) a fost recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a fost introdusă într-o nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor. Clasificarea respectivă este un document folosit atât de medici, pentru diagnosticare, cât și de cei din domeniul asigurărilor de sănătate, iar noua sa versiune se va aplica din 2022. Citește articolul
Îngrijirile medicale necesare zilierilor implicați în accidente de muncă sau care capătă boli profesionale trebuie acoperite de-acum de către firmele și persoanele fizice autorizate (PFA) care îi angajează, conform unui act normativ oficializat recent. Citește articolul
Companiile sunt obligate să achite, pentru propriii salariați, contribuția asiguratorie pentru muncă, conform Codului fiscal. O parte din această contribuție se duce la sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, ceea ce înseamnă că angajații pot beneficia de anumite sume de bani și de anumite servicii. Citește articolul
Rolul angajatorului în cazul depistării și cercetării bolilor profesionale este destul de redus, în sensul că acesta trebuie doar să asigure controale medicale periodice pentru salariați. Asta înseamnă că, potrivit legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), numai medicii pot semnala suspiciunile de boli profesionale, iar autoritățile sunt cele care le investighează și confirmă. Citește articolul
Boala profesională apare prin exercitarea unei meserii sau profesii, conform legislației din domeniul securității și sănătății în muncă (SSM). Aceasta poate avea mai multe cauze, una dintre ele fiind suprasolicitarea organismului în timpul muncii. Citește articolul
Salariații sunt asigurați, în baza legii, în sistemele de sănătate, pensii, șomaj și accidente de muncă și boli profesionale. Mai exact, calitatea de asigurat în aceste sisteme dă posibilitatea de a beneficia, printre altele, de servicii și concedii medicale, pensii, indemnizație de șomaj și servicii de reabilitare medicală. Citește articolul
Persoanele asigurate in sistemul public de sanatate trebuie sa indeplineasca anumite conditii pentru a avea dreptul si la plata indemnizatiei pentru concediile medicale. Mai mult decat atat, trebuie respectate si cateva reguli de acordare a concediilor medicale pentru a fi in concordanta cu cerintele legislative. Citește articolul