Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului. Citește articolul
Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator. Citește articolul
Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică. Citește articolul
Munca în ture, programul strict sau lipsa implicării în luarea deciziilor reprezintă factori de stres cu care salariaţii se pot confrunta în fiecare zi la locul de muncă. Dacă angajatorul a identificat sursele de stres ce apar în fiecare zi în munca salariaţilor săi şi nu le poate elimina din cauza specificului activităţii, ar trebui să găsească soluţii fie pentru a ajuta la deconectarea salariaţilor supuşi unui stres continuu, fie să încerce recompensarea, prin sporuri sau concedii prelungite, a celor care sunt supuşi unui stres accentuat, este recomandarea făcută de un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul
Presiunea pusă pe salariaţi, în limite rezonabile, ar putea avea efecte benefice asupra activităţii unei companii, însă atunci când vorbim despre lipsa resurselor necesare, a sprijinului din partea superiorului sau a colegilor pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă de către un salariat trecem în domeniul stresului ce reprezintă o formă de hărţuire morală la locul de muncă, a explicat un specialist în relaţii de muncă în cadrul unei conferinţe recente organizate de avocatnet.ro. Citește articolul
Angajatorul este responsabil pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor săi cât timp aceştia se află în timpul programului de lucru, scrie în Codul muncii, asta înseamnă că, şi în situaţia în care o altă persoană din afara firmei săvârseşte fapte de hărţuire asupra unui salariat, angajatorul are responsabilitatea de a-şi proteja salariatul, a explicat un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă avocatnet.ro. Citește articolul
O nouă lege intrată în vigoare în luna august stabilește că salariații hărțuiți moral la locul de muncă (noțiune care include stresul și epuizarea fizică) pot obține despăgubiri în instanță de la angajator sau chiar bani pentru a merge la ședințe de terapie. În practică, însă, hărțuirea morală este destul de greu de dovedit și oricum procedura este de durată. Citește articolul
O nouă lege care reglementează hărțuirea morală la locul de muncă stabilește că într-o astfel de situație, sarcina probei revine angajatorului. De fapt, asta înseamnă că, dacă se ajunge în instanță, angajatorul va trebui să dovedească faptul că salariatul nu are dreptate, a explicat pentru redacția noatră Anca Zegrean, Head of Labor Practice la Biriș Goran. Citește articolul
Hărțuire, hărțuire sexuală, morală, psihologică - ce fapte se încadrează unde, ce se sancționează penal și ce se sancționează contravențional? Pentru că în domeniul relațiilor de muncă au apărut în ultima lună unele completări legislative în legătură cu faptele de hărțuire, pe lângă aspecte pe care deja le conțineau diverse legi, ne-am gândit că e cazul să trecem în revistă reglementările principale ale diverselor hărțuiri existente acum în lege: Citește articolul
Stresul și epuizarea fizică sunt considerate de-acum ca fiind forme ale hărțuirii morale la locul de muncă, conform unei legi noi. Dacă identifică fapte de hărțuire morală, autoritățile pot obliga angajatorul la plata consilierii psihologice a salariaților, însă se poate ajunge și la amenzi de până la 200.000 de lei, dacă firma refuză să dea banii. Citește articolul