ACCES PREMIUM
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) desfășoară o serie de controale la comercianții de produse alimentare, înaintea sărbătorilor de Paște, pentru a verifica dacă aceștia respectă obligațiile pe care le au în contextul măsurilor impuse de stat pentru a limita efectele coronavirusului. Conform autorității, mulți comercianți nu respectă asemenea măsuri.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Consumatorii care încheie contracte online (de exemplu, comandă un bun de pe internet sau încheie un contract cu un furnizor de utilități astfel) au, ca regulă, dreptul să se retragă din acel contract, într-un anumit interval de timp. Mai jos, voi prezenta condițiile generale de retragere din astfel de contracte, referindu-mă și la situațiile în care acest drept nu este aplicabil.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Consumatorii care încheie contracte la distanță (de exemplu, pe internet) cu profesioniștii (în special contracte de împrumut, dar nu numai) au dreptul să primească o serie de informații specifice, pentru a hotărî în cunoștință de cauză dacă doresc să își asume obligațiile pe care le implică încheierea de asemenea contracte. Acest lucru este cu atât mai relevant cu cât, recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că un contract de servicii financiare încheiat la distanță, fără semnătură, este titlu executoriu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele sunt obligate să se supună controalelor și investigațiilor făcute pentru strângere de informații de către încă o autoritate, pe lângă cele cu care erau deja cunoscute (cum ar fi Consiliul Concurenței sau Autoritatea română pentru protecția datelor, de exemplu). E vorba de Autoritatea pentru digitalizarea României, care poate investiga o firmă, putând verifica orice document sau solicita orice informație legată de respectarea dreptului protecției consumatorului, atunci când o posibilă încălcare cu interes pentru Uniunea Europeană (UE) ar fi avut loc.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Vânzările de produse în interes personal
Așa cum scriam zilele trecute, autoritățile vor să includă în definiția comerciantului și persoanele obișnuite care vând online produse, în mod constant, pentru a câștiga bani, așa cum reiese dintr-un proiect de OUG al Protecției Consumatorilor. Însă ce efecte ar avea o asemenea modificare? Ce obligații ar avea persoanele obișnuite?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Definiția comerciantului urmează să fie extinsă de autorități pentru a include persoanele fizice obișnuite care vând online produse pe platforme precum Okazii, OLX sau LaJumate. Practic, aceste persoane vor fi considerate, în sensul legislației protecției consumatorilor, comercianți care au obligații legale de respectat și care pot fi amendate, așa cum a confirmat pentru noi avocata Silvia Axinescu, senior managing associate la Reff & Asociații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În mai, a fost propus în Parlament un proiect de lege prin care să fie sancționate persoanele care oferă bunuri sau servicii de calitate mai proastă în România decât în alte state membre ale Uniunii Europene (UE). E vorba de o încercare de evitare a dublului standard. Astfel de situații apar când același produs (sau serviciu) este vândut sub aceeași etichetă, atât în România, cât și în alte state membre ale UE. Calitativ, însă, există diferențe. Astfel, cei care vor comercializa asemenea produse sau servicii de calitate mai proastă în România ar putea ajunge să fie sancționați cu până la 4% din cifra de afaceri, conform proiectului de lege. Proiectul tocmai a trecut de Senat, ca primă cameră sesizată, iar acum merge la Camera Deputaților pentru votul final.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Consumatorii care încheie contracte cu profesioniștii beneficiază de protecții suplimentare în această privință, prin care sunt protejați de efectele unor clauze care ar putea să nu fie suficient de transparente și clare și care i-ar putea prejudicia. Astfel de clauze sunt considerate abuzive și ele nu vor mai produce efecte față de consumator. Însă este important pentru români să știe că unul din aspectele primordiale ale acestui domeniu este că protecția nu se extinde și cu privire la cuantumul prețului. Cu alte cuvinte, românii nu pot obține protecție doar pentru că ei consideră că prețul este prea mare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Românii care au încheiat contracte în care au fost constatate clauze abuzive au o serie de remedii la dispoziție prin care să obțină ștergerea efectelor negative ale acelor clauze. Primul și cel mai important este faptul că ele nu vor mai produce efecte (contractul, dacă este posibil, se va desfășura în continuare, fără acele clauze). Pe lângă aceste efect, mai există o serie de consecințe de care persoanele care au fost afectate acele prevederi contractuale pot beneficia: de exemplu, restituirea plăților făcute în baza lor. Aceste aspecte - printre altele - au fost abordate recent într-o comunicare a Comisiei Europene referitoare la interpretarea și aplicarea legislației privind clauzele abuzive.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Răspunzând la o întrebare preliminară adresată acesteia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat asupra obligațiilor comercianților care vând produse sau servicii online de a pune la dispoziția clienților lor mijloace de comunicare, astfel încât cei din urmă să poată lua legătura cu primii. În esență, problema s-a pus în condițiile în care un astfel de comerciant nu pusese la dispoziție un telefon direct, ci doar o opțiune de „call-back” (care implica faptul că acel comerciant va contacta el consumatorul, după ce acesta va face o serie de pași). CJUE a spus că nu contează mijlocul de comunicare pus la dispoziție de comerciant, ci doar dacă acesta satisface criteriile de posibilitate de contact direct și de eficiență. Accentul s-a pus pe posibilitatea efectivă de informare și nu pe formă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
