Anumite companii care au obligații de prevenire a spălării banilor (și o prezență europeană extinsă) vor plăti anual o taxă de supraveghere către viitoarea Autoritate Europeană de Prevenire a Spălării Banilor (AMLA), conform unui proiect de regulament european inițiat recent. În mare, este vorba de bănci, asigurători, firme de investiții și case de schimb valutar (toate aceste entități se înființează ca societăți, tehnic vorbind) încadrate la un risc ridicat de spălare a banilor. Citește articolul
În viitor, regulile de prevenire a spălării banilor vor fi aceleași în toate țările UE, deoarece vor fi stabilite direct printr-un proiect de regulament european inițiat recent de Comisia Europeană. Astfel, dincolo de persoanele responsabile cu aplicarea legislației specifice (care vor fi minimum două), ceilalți salariați care primesc sarcini legate de prevenirea spălării banilor vor trebui evaluați (inclusiv privind reputația și integritatea). Citește articolul
Companiile care au obligații legale în domeniul prevenirii spălării banilor vor trebui să desemneze cel puțin două persoane care să se ocupe de implementarea acestora, una dintre ele fiind din conducere, reiese dintr-un proiect de regulament european prezentat marți de Comisia Europeană. Totuși, acolo unde situația justifică acest lucru, se poate desemna o singură persoană. În prezent, legislația de la noi permite desemnarea unei singure persoane și nu indică ce poziție ar trebui să aibă în cadrul firmei. Asta înseamnă că desemnarea unui singur responsabil va fi excepția, nu regula. Citește articolul
Portofelele electronice anonime, pentru cei care dețin criptomonede, urmează să fie interzise pe teritoriul UE, conform unui proiect de regulament european prezentat marți de Comisia Europeană. Practic, furnizorii de servicii de cripto-active vor avea obligații ce țin de prevenirea spălării banilor și vor trebui să-și identifice clienții. Ideea este de a reduce riscul folosirii criptomonedelor în scopuri necinstite. Citește articolul
Plățile în numerar de peste 10.000 euro, care se fac către comercianții de bunuri sau prestatorii de servicii ori între aceștia, urmează să fie interzise în toate țările membre UE, conform unui proiect de regulament european prezentat marți de Comisia Europeană. Prin această măsură se urmărește reducerea riscurilor de spălare a banilor. În prezent, aceste tranzacții sunt permise în România, însă ele trebuie raportate autorităților. Citește articolul
Declarația anuală cu beneficiarii reali ai firmelor, care pentru 2021 trebuie depusă până la 1 octombrie, va putea fi eliminată din nou abia din 2022, a declarat marți Claudiu Năsui, ministrul economiei. Astfel, avem o confirmare că documentul trebuie depus neapărat de firme în 2021 și că orice discuție despre eliminarea obligației se amână pentru anul viitor. Citește articolul
Întotdeauna, beneficiarul real este o persoană fizică: chiar și în cazul societăților aflate într-o schemă complicată sau foarte lungă de deținere, chiar și dacă trebuie să ne ducem să o căutăm peste hotare, beneficiarul este, negreșit, o persoană fizică. Dar nu întotdeauna ocupă o funcție de conducere, iar desemnarea cuiva din conducere poate fi răspunsul greșit în multe situații, deși e cel mai ușor de încercuit. Citește articolul
Entitățile raportoare din Legea contra spălării banilor pot fi nevoite, în funcție de dimensiune, activitate și eventuale norme sectoriale, să ia diverse măsuri interne pentru a demonstra autorităților că respectă prevederile acestei legi. Dincolo de obligația de a desemna un responsabil, instruirea periodică a salariaților, similar instruirii pe aspecte de sănătate și securitate în muncă, precum și normele care tratează cum anume sunt aduse la lumină neregulile interne sunt două chestiuni care le vizează aproape pe toate entitățile. Citește articolul
Irelevant din perspectiva dimensiunii sale, o firmă poate deveni entitate raportoare în materia Legii contra spălării banilor și, prin urmare, este obligată să desemneze un responsabil cu respectarea acestei legi, altfel riscând să fie amendată. Prin urmare, chiar administratorul unic al firmei poate fi responsabilul cerut de lege - caz în care, umbrela responsabilității sale în materia acestei legi e și mai mare. Citește articolul
De când a fost reintrodusă obligația de a depune declarația privind beneficiarii reali anual, o categorie de firme nu a știut exact la ce termen-limită ar trebui să se raporteze: cele care, la data reintroducerii obligației, deja aprobaseră situațiile financiare. Acum că termenul depunerii acestei declarații pe 2021 a fost amânat până în toamnă, aceste firme au primit un răspuns oficial, din partea Ministerului Economiei, că amânarea le profită și lor în egală măsură (deși nu se înțelege expres din ordonanța care a adus amânarea). Citește articolul