Importanța, pentru angajatori, de a avea o politică și o strategie de diversitate și incluziune (D&I) la locul de muncă excede cadrul pur juridic, avantajele pentru cei care implementează asemenea politici nefiind doar evitarea răspunderii juridice pentru neconformare cu legea aplicabilă, ci și oportunitatea de a obține beneficii suplimentare, atât pentru companie (de exemplu, o mai eficientă rezolvare a problemelor și mai multă inovație), cât și pentru angajați (stimularea unui sentiment de incluziune, de pildă). Despre aceste lucruri au vorbit Ana Ber și Anca Robu, managing director, respectiv consultant senior la P&P România, o companie de consultanță în resurse umane. Citește articolul
Două firme au fost amendate cu peste 10.000 de lei pentru că au făcut discriminare la angajare și pentru că nu au permis accesul unui copil cu dizabilități într-un taxi, încălcând astfel OUG nr. 137/2020, informează Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNDC). Citește articolul
Printr-o lege care se aplică de astăzi, regimul discriminării în muncă prevăzut de Codul muncii a fost modificat: mai multe criterii de discriminare și includerea noțiunilor de hărțuire la locul de muncă, victimizare și discriminare prin asociere. Schimbările introduc și o amendă de la 1.000 la 20.000 de lei pentru discriminarea la muncă. Citește articolul
Declarațiile homofobe făcute de o persoană implicată în procesul de recrutare pot fi considerate o discriminare, chiar dacă la momentul celor declarate nu există un proces de recrutare în derulare, se arată într-o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul
La muncă egală, salariu egal, potrivit unui principiu care se regăsește și în legislația noastră. Atunci când decide să ridice salariile unor angajați care lucrează în condiții similare, un angajator nu ar trebui să facă diferențieri salariale în funcție de cât de mult a stat unul sau altul în concediu medical. Pentru că e discriminatoriu. Citește articolul
Angajatorii din România sunt obligați prin lege să ofere șanse egale tuturor persoanelor care vor să se angajeze, indiferent de rasă, naționalitate, etnie, religie, sex și nu numai. Dacă procedează altfel, firmele riscă amenzi consistente pentru discriminare în muncă. Citește articolul
Taxa de autostradă pe care deținătorii de mașini trebuiau să o plătească în Germania (sub forma unei viniete) a fost considerată discriminatorie, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Discriminarea exista din cauză că, în fapt, deținătorilor de mașini înmatriculate în Germania le era rambursată taxă plătită, în timp ce celor din alte state membre ale Uniunii Europene (UE) nu. Astfel, firmele românești care, pentru transport de mărfuri sau prestări de servicii, trebuie să folosească autostrăzile germane s-ar putea să nu mai trebuiască să plătească taxa în cauza. Acest lucru nu este garantat, însă. S-ar putea la fel de simplu doar să scadă prețul unei astfel de taxe sau să rămână la fel. Doar că și germanii vor avea de plătit, de acum, o astfel de taxă, pentru a nu mai exista discriminare. Citește articolul
Discriminarea față de clienți poate dăuna oricărei afaceri, asta e o certitudine. O afacere care-și propune din start să ignore o categorie sau alta de clienți trebuie să-și construiască foarte bine apărarea pentru a reuși să-și motiveze poziția satisfăcător cu legea. Citește articolul
România a fost condamnată, recent, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru tratamente abuzive aplicate rromilor și pentru discriminare rasială, fiind obligată să plătească daune totale de peste 55.000 de euro în acest dosar. În concret, patru jandarmi au făcut o razie la locuința unor rromi și au devenit violenți cu cele patru persoane care locuiau acolo. Mai mult, razia respectivă a fost făcută în contextul unor măsuri sistematice luate anterior împotriva rromilor. CEDO a reținut că motivația autorităților pentru astfel de măsuri a fost considerarea comunității rromilor ca fiind agresivă, ceea ce este discriminatoriu. Citește articolul
Manifestările fizice sau verbale, motivate de ură împotriva evreilor, constituirea sau aderarea la organizaţii cu caracter antisemit, precum şi promovarea antisemitismului prin diverse materiale ori simboluri sunt considerate infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea, potrivit unei legi publicate recent în Monitorul Oficial, care se va aplica efectiv începând de sâmbătă. Între timp, în Parlament a fost înregistrat și un proiect care vizează pedepsirea antiromânismului. Citește articolul