Data de 10 decembrie a fost desemnată Ziua internațională a drepturilor omului, motiv pentru care amintim de câteva situații în care inducerea fricii a însemnat, de fapt, încălcarea drepturilor omului. Pe la începutul anului, cineva din Spania fusese sancționat pentru că și-a instalat pe casă niște camere video inactive, dar pe care le folosea pentru a le crea senzația celor care treceau pe acolo că erau filmați (deși, în realitate, acest lucru nu avusese loc). S-a considerat că senzația de supraveghere continuă le crease celor vizați o stare psihică de intimidare, lucru care a dus încălcarea Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR). Dincolo de controversele pe care le-ar putea genera amenda aplicată, merită mers puțin mai departe și arătat în ce măsură integritatea psihică și fizică sunt apărate de instrumente juridice europene, în afara GDPR - iar, mai jos, se găsesc referiri la garanțiile acordate în sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Citește articolul
Familiile LGBTIQ și cuplurile de același sex ar trebui să aibă aceleași libertăți de circulație și aceleași drepturi de reîntregire a familiei ca și celelalte, iar România, Ungaria și Polonia ar urma să fie sancționate de Comisia Europeană pentru că refuză respectarea valorilor Uniunii Europene (UE) în privința aceasta, a transmis astăzi Parlamentul European. Citește articolul
Mesajele electronice private ale unei persoane pot fi folosite într-un proces de divorț, deoarece prezentarea lor nu are loc în public și astfel are un efect redus asupra vieții private, potrivit unei decizii de marți a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Într-o recentă decizie ce vizează statul rus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a subliniat încă o dată obligația statelor de a recunoaște legal cuplurile de același sex - orice ar presupune această recunoaștere legală, chiar dacă nu căsătoria civilă. Faptul că majoritatea populației este profund legată de noțiunea tradițională a căsătoriei și nu e de acord cu cuplurile homosexuale nu poate constitui un impediment pentru recunoașterea lor legală, chestiune cu care statul este dator acestor cupluri. Citește articolul
Restricționarea drepturilor părintești și cea a interacțiunii cu copiii ale unui părinte transsexual (care a trecut printr-o procedură de schimbare de sex), inclusiv prin privarea acestuia de orice informație referitoare la viața și sănătatea copiilor săi, reprezintă o încălcare a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, potrivit unei decizii recente a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Aprecierile (like-urile) făcute de un salariat unor postări distribuite de altcineva pe o reţea de socializare nu pot reprezenta obiectul unei cercetări disciplinare pe motiv că aceste acţiuni ar duce la perturbarea ordinii şi liniştii la locul de muncă, în acest fel fiindu-i încălcată libertatea de exprimare, a stabilit marţi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Restricţiile de circulaţie impuse de autorităţi române prin starea de urgenţă decretată în perioada 25 martie - 15 mai 2020, având ca obiectiv izolarea populaţiei pentru împiedicarea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, nu pot fi asimilate unei măsuri de arest la domiciliu, potrivit unei decizii de joi a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Citește articolul
Obligația de a publica lista datornicilor persoane fizice de către Fisc este constituțională, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), publicată recent în Monitorul Oficial. Deși, conform legii, această listă nu se mai publică încă din anul 2019, CCR a constatat că publicarea ei era o practică acceptabilă. Totuși, din perspectiva Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), pentru a se reveni la această listă, este nevoie, conform specialiștilor, de modificarea legii, mai ales că s-a demonstrat că sumele datorate statului au putut fi recuperate și fără ea. Citește articolul
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, recent, în cazul unei plângeri împotriva Ungariei, legislația acesteia cu privire la publicarea numelui celor care au datorii fiscale ce depășesc o anumită sumă și nu le plătesc, precum și practica administrativă maghiară, în această privință. Deși informațiile respective erau publice (apărând pe pagina de internet a Fiscului maghiar), Curtea nu a considerat că acest lucru încalcă, în mod necesar, obligațiile pe care le au statele în baza Convenției Europene a Drepturilor Omului (mai ales obligația de a respecta dreptul la viață privată al persoanelor vizate, prin raportare la protecția intimității acelor persoane). Citește articolul
Deși a fost oficializată, recent, o lege prin care fapte considerate antițigăniste, precum manifestări verbale sau fizice împotriva romilor, motivate de ură împotriva acestora, urmează să fie sancționate, cadrul legal prin care sunt apărate drepturile unor asemenea minorități nu e nou. De fapt, există mai multe instrumente care apăruseră înaintea noilor reguli pentru sancționarea faptelor antițigăniste și care au fost concepute pentru apărarea drepturilor romilor. Printre acestea se numără și sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. În cele ce urmează, mă voi referi la trei cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România pentru că nu a respectat obligațiile pe care le are în temeiul Convenției, în ceea ce privește relațiile cu romii. Citește articolul