Dreptul angajatorului de a-și stabili organizarea și funcționarea unității a fost reconfirmat după ce prevederile legate de timpul și programul de muncă au fost modificate recent în Codul muncii. Citește articolul
Din 22 octombrie, Codul muncii a fost modificat semnificativ, iar una dintre prevederi introduce o interdicție nouă pentru salariați, care nu mai pot lucra la mai mulți angajatori, dacă programele de muncă se suprapun. Deși a apărut această interdicție, reglementarea nu conține și o sancțiune pentru cei care procedează contrar, iar angajatorii au puține instrumente momentan pentru a verifica sau sancționa un salariat care lucrează între aceleași ore pentru mai multe firme. Citește articolul
Salariații care au nevoie de un program individualizat de muncă, ca mod de organizare flexibil a locului de muncă, o pot face și doar pentru o anumită perioadă de timp, iar dacă nu este de acord, angajatorul va trebui să își motiveze refuzul, în scris, în termen de cinci zile lucrătoare. Citește articolul
Codul muncii urmează să fie modificat, în curând, iar una dintre noile prevederi este o limitare a dreptului actual al angajaților de a avea mai multe contracte de muncă - programul de muncă nu se va mai putea suprapune. Practic, avem pentru prima oară o interdicție expresă cu privire la o situație destul de des întâlnită, inclusiv în cazul multor angajați ai statului, care lucrează, cu suprapunerea programului de muncă, și la stat, și la privat. Citește articolul
Angajatorul are dreptul să stabilească organizarea și funcționarea unității sale, acest drept fiindu-i recunoscut de Codul muncii. Chiar dacă lucrează de acasă, angajații nu au dreptul recunoscut de a lucra după bunul plac, conform unui program pe care și-l aleg singuri. Orarul de lucru e stabilit de angajator, iar programul de lucru e rezultatul înțelegerii dintre părți, însă simplul fapt că angajatul lucrează de acasă nu-i oferă posibilitatea de a lucra cum și când dorește. Citește articolul
O investigație făcută de jurnaliștii de la PressOne scoate la iveală faptul că mulți angajatori din industria HoReCa cer salariaților lor să respecte un program de lucru de 12 ore pe zi, timp de șase zile pe săptămână. Poate primul gând al publicului larg ar fi să spună că "cine vrea bani, muncește" și în aceste condiții, însă adevărul este că un astfel de program este ilegal și nu poate fi trecut în niciun contract individual de muncă de către un angajator. În plus, salariații care acceptă astfel de oferte nu vor avea, cel mai probabil, întregul salariu aferent acestui program înscris în contractul de muncă și nici contribuțiile aferente, la pensie sau sănătate, sau impozitul nu vor fi virate la salariul real pe care îl vor primi în mână. Citește articolul
O decizie unilaterală de modificare a programului de lucru a fost anulată în această primăvară de Curtea de Apel Galați, într-o speță ce a vizat un contract de muncă al unei angajate al cărui program de lucru a fost redus de la 8 la 4 ore pe zi, cu reducerea aferentă a salariului, însă fără ca atribuțiile postului să se înjumătățească. Norma de lucru a fost reîntregită, iar salariata a primit drepturile salariale aferente perioadei în care a fost redus programul. Citește articolul
Echilibrul relațiilor de muncă depinde, în primul rând, de modul în care atât angajatorii, cât și salariații, își îndeplinesc corect obligațiile și își exercită drepturile fără a le încălca pe cele ale partenerului alături de care își desfășoară activitatea. Dacă ne gândim la modul cum funcționează telemunca, respectiv posibilitatea ca angajatul să lucreze de unde dorește (sau, în linii mari, de unde am convenit cu acesta să lucreze), ne putem imagina foarte ușor încheierea nu a două, ci a mai multor contracte de telemuncă simultan, chiar pe același interval de timp. Pe cine și de ce ar interesa acest lucru? Citește articolul
Atunci când stabilesc cursurile de formare profesională peste programul de lucru sau în timpul weekendului, angajatorii sunt obligați să respecte timpii de repaus zilnic sau săptămânal prevăzut de legislația muncii din țara noastră, mai ales în condițiile în care recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că formarea profesională din afara programului este calificată drept timp de lucru. Citește articolul
Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară. Citește articolul