Impozitul minim global de 15%, ce este reglementat printr-o directivă europeană, se implementează în România începând cu anul 2024, așa cum reiese dintr-o lege recent oficializată. În esență, vorbim de un impozit minim pe profit efectiv în cotă de 15%, ce este datorat de grupurile multinaționale și naționale mari în situațiile în care rata efectivă de impozitare din România ajunge să fie sub acest nivel minim (din cauza facilităților fiscale). Citește articolul
Facilitățile fiscale joacă un rol vital în stimularea creșterii economice, încurajând investițiile și asigurând ocuparea, poate chiar reorientarea forței de muncă. În prezent, date fiind fluctuațiile de personal din anumite industrii, facilitățile pot ajuta și la fidelizarea angajaților și reținerea lor pe termen lung în cadrul companiilor. În actualul context economic, cu un preconizat an 2024 mai greu (a se vedea modificările fiscale recente, plus un trend european și global în care se refac trasee geoeconomice), este indicat ca managementul companiilor să treacă la nivelul următor de analiză și să aplice facilitățile fiscale disponibile în Codul Fiscal. Citește articolul
Companiile care-și achită trimestrial, la termen, impozitul micro și impozitul pe profit ar putea beneficia, în viitor, de o bonificație de 3%, pe care s-o folosească pentru investiții, conform unui proiect de lege adoptat luni la Senat. Citește articolul
Istoric vorbind, stimulentele fiscale au fost o parte integrantă a setului de mecanisme fiscale pe care statele lumii le-au folosit pentru atragerea investițiilor străine directe. Facilitățile fiscale pentru companii capătă diverse forme (spre exemplu, amortizări accelerate, posibilitatea reportării pierderilor, deducerea suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, posibilitatea de consolidare fiscală) și au fost, în general, introduse în scopul de a sprijini fie obiective economice mai largi, cum ar fi crearea de locuri de muncă sau nevoia de a atrage investiții străine directe, fie strategice, de exemplu facilitarea digitalizării, tranziția energetică și altele. Citește articolul
În cazul mașinilor electrice și hibride cu maximum nouă scaune de pasageri, cheltuielile cu amortizarea ar putea deveni deductibile, la plătitorii de impozit pe profit, în limita a 2.500 lei pe lună, potrivit unei propuneri legislative recente. Citește articolul
Anumite beneficii acordate de angajator salariaților săi au, din ianuarie 2023, un tratament fiscal preferențial numai dacă, în total, nu depășesc un plafon lunar de 33% din salariul de bază, așa cum s-a stabilit prin OG 16/2022. Problema este că anumite beneficii au și un plafon individual anual, care interferează într-un mod nefericit pentru companii cu plafonul lunar de 33%, atenționează Camera Consultanților Fiscali (CCF). În acest context, CCF a propus modificarea regulilor plafonului de 33%, însă, într-un răspuns recent, Ministerul Finanțelor (MF) a refuzat sugestiile, susținând că acestea ar duce la apariția altor neajunsuri. Citește articolul
În urma modificărilor recente privind taxarea activității salariale a IT-iștilor, adică a persoanelor fizice care creează programe pentru calculator, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat marți un ghid cu clarificări. Citește articolul
Reducerea costurilor, adoptarea unor soluții inovative în activitate și, prin urmare, o dezvoltare mai accelerată a afacerii sunt doar câteva dintre potențialele beneficii care ar putea fi obținute de companiile românești, dacă ar aplica la scară mai largă facilitățile fiscale în domeniul cercetării-dezvoltării (C&D). Citește articolul
Scutirea de taxe salariale pentru decontarea serviciilor turistice nu se va aplica, începând din ianuarie 2024, în situațiile în care angajații beneficiază și de vouchere de vacanță, conform unei legi recent oficializate. Practic, ideea este ca salariații să beneficieze de tratament fiscal preferențial numai pentru unul dintre cele două beneficii, nu pentru ambele. Citește articolul
Eforturile de a atrage și reține angajații pe o piață a muncii tot mai competitivă sunt amplificate în ultimii ani de presiunea inflației asupra bugetelor de salarii și de perspectiva schimbărilor legislative pe care le planifică guvernul. Citește articolul