Răspunzând, recent, unei întrebări preliminare ce viza posibilitatea unei bănci de a-i impune unui împrumutat ce a contractat un credit imobiliar mutarea tuturor veniturilor salariale într-un cont deschis la acea bancă, indiferent de valoarea, ratele sau durata împrumutului, în schimbul obținerii unui avantaj, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a considerat că dreptul Uniunii Europene (UE) interzice acest lucru. Însă nu e vorba de o interdicție completă, fiind posibilă o asemenea condiționare, cu respectarea anumitor limite. Citește articolul
Consumatorul trebuie să fie informat clar și concis cu privire la termenul de retragere atunci când face un credit bancar. Aceste informații trebuie să se regăsească în contract, o simplă trimitere legislativă în acest sens fiind insuficientă, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dispus, în decursul anului 2019, mai multe decizii cu privire la domeniul bancar, la cel al resurselor umane, dar și la domeniul auto. Astfel, cei care încheie contracte cu băncile pot beneficia de reduceri de costuri atunci când rambursează în avans un credit și pot anula contractele care conțin clauze abuzive referitoare la riscul valutar. Angajatorii sunt obligați să permită accesul angajaților la pontajele orelor lucrate, iar pagubele produse de un autovehicul parcat pot fi acoperite de asigurarea obligatorie. Citește articolul
Una din problemele cele mai mari cu care se confruntă cei care se împrumută de la bănci este cea a riscului valutar. Mai exact, problema riscului valutar apare atunci când împrumutul este făcut într-o monedă străină, însă rambursarea se face în lei (raportat tot la valoarea împrumutului, în moneda străină). Astfel, dacă moneda este una mai stabilă decât leul, cu posibilitate de apreciere, românii pot ajunge să aibă mult mai mult de plătit decât au primit, inițial. Uneori, ajung în imposibilitatea de a mai plăti în contextul aprecierii excesive a acelei valute. Iată trei chestiuni pe care împrumutații ar trebui să le știe în acest context. Citește articolul
Înainte de a contracta un credit de investiții imobiliare destinat desfășurării de activități comerciale este recomandat să analizați și să aveți în vedere următoarele repere: Citește articolul
Persoanele care contractează credite în valută la bănci trebuie informate despre riscurile aferente acestora, a stabilit astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un caz ce implică România în mod direct. Legislația autohtonă a fost modificată de Guvern în acest sens acum aproximativ un an, astfel că băncile de la noi deja sunt obligate să prezinte riscurile creditelor în valută, însă numai când vine vorba de împrumuturi pentru case și terenuri. Citește articolul
Mecanismul impreviziunii, altfel spus, ideea de a cere reechilibrarea unui contract în care o parte ajunge în ruină, în timp ce cealaltă parte prosperă pe ruinarea sa, este aplicabil tuturor tipurilor de contracte de credit, indiferent de moneda în care s-a făcut împrumutul, indiferent de valoarea acestuia ș.a.m.d. Impreviziunea se aplică inclusiv celor care au făcut credite prin programul "Prima casă", chiar dacă aceștia s-au văzut discriminați prin Legea dării în plată, care i-a exclus din start. Citește articolul
În decembrie 2015, Senatul a adoptat un proiect de act normativ care prevedea că nu vor mai fi considerate titluri executorii contractele de credit încheiate cu instituţiile financiare nebancare (IFN-uri), însă deputaţii n-au fost de acord cu acest lucru şi au dat un vot decisiv de respingere. În eventualitatea în care această modificare s-ar fi aplicat, executarea silită a contractelor încheiate cu IFN-urile ar fi devenit mai dificilă. Citește articolul
În septembrie 2015, Senatul a adoptat un proiect de act normativ potrivit căruia contractele de credit nu mai erau considerate titluri executorii, însă acesta a fost respins definitiv recent de Camera Deputaților. Proiectul a fost iniţiat pentru a veni în ajutorul persoanelor care ajung să fie executate silit fără a se putea opune în mod eficient unei asemenea decizii. Citește articolul
Începând cu 1 ianuarie 2017, activitatea de recuperare creanţe poate fi desfăşurată numai de către entităţile înregistrate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), potrivit unei ordonanţe de urgenţă intrate anul trecut în vigoare. Pentru a putea funcţiona, aceste entităţi trebuie să urmeze o anumită procedură, mai exact să depună o cerere şi o serie de documente, prevăzute într-un act normativ publicat miercuri în Monitorul Oficial. Citește articolul