Măsurile luate împotriva celor care reclamă încălcări ale legii la locul de muncă pot fi suspendate rapid în instanță

Legea avertizorilor de integritate / Whistleblower (Legea nr. 361/2022) oferă un scut de protecție celor care îndrăznesc să vorbească despre neregulile din companiile în care lucrează, un scut menit, totodată, să păstreze echitatea și integritatea în spațiul profesional. Avertizorii, adică cei care reclamă la autoritățile competente sau fac dezvăluiri publice privind neregulile despre care iau cunoștință, sunt protejați prin această lege inclusiv împotriva represaliilor.

Concret, ce înseamnă represaliile și cum sunt ele abordate de această lege? Să ne imaginăm un angajat ce descoperă o fraudă în compania sa și alege să raporteze acest lucru intern sau să facă o dezvăluire publică. Dacă, în urma acțiunii sale, angajatul sau cineva apropiat lui (fie un coleg, fie un membru al familiei) este sancționat sau pus într-o situație dezavantajoasă la locul de muncă, vorbim despre represalii. Pentru a fi protejat de lege, este însă esențial să se demonstreze că represaliile sunt direct legate de raportarea făcută.

Legea Whistleblower nu se limitează doar la persoana care raportează neregulile, ci se extinde și la așa-numiții facilitatori, terți sau entități afiliate avertizorului care pot fi, de asemenea, vulnerabili la represalii în urma raportării. Astfel, protecția se aplică într-un cerc extins, recunoscând că represaliile pot lua multe forme și pot afecta pe mai mulți oameni decât doar pe cel care a sunat alarma.

Ce fel de represalii sunt interzise? Lista este lungă și cuprinde, printre altele, suspendarea contractului de muncă, concedierea, modificarea condițiilor de lucru, reducerea salariului, hărțuirea sau intimidarea, discriminarea și chiar prejudicierea reputației pe rețelele sociale. Această enumerare este deschisă, ceea ce înseamnă că alte forme de represalii, chiar dacă nu sunt explicit menționate, pot fi considerate ilegale dacă sunt legate de raportarea avertizorului. Scriam anul trecut pe larg despre interdicția represaliilor, în acest material. 

Când avertizorul este angajatul și neregulile raportate sunt descoperite de acesta în contextul raportului său de muncă, represaliile pot lua diverse forme. Un caz recent discutat în presă ne arată cum poate arăta, în mod concret, încercarea de a-i face munca imposibilă și de a-l forța să plece pe un angajat al statului, în contextul unei avertizări de integritate:

Anul trecut, un angajat al aeroportului Bacău și, totodată, lider sindical, reclamă organelor penale că „prețurile plătite de angajatorul său pentru achiziția unor echipamente erau mult mai mari decât cele pe care el le-a descoperit în urma unor căutări pe Internet pentru exact aceleași echipamente”, iar chestiunea apare în presă - mai exact, la G4Media - după care urmează șicanele contra angajatului: convocarea la o cercetare disciplinară (unde se bate în retragere atunci când angajatul își cere drepturile de asistență în cadrul cercetării), acuzații de hărțuire din partea persoanelor reclamate organelor penale, discriminare la acordara sporului primit de toți colegii săi de regie, retragerea unor atribuții, mutarea biroului, tăierea unui spor cu caracter permanent, schimbarea yalei de la birou pentru a-l împiedica să lucreze și, practic, încercarea de a-l lăsa pe acesta fără activitate. 

Măsurile descrise mai sus nu reprezintă nimic altceva decât represalii în sensul Legii Whistleblower - instanța de apel i-a dat dreptate angajatului care a contestat măsurile, acuzând presiunea psihică pe care toate acestea au pus-o asupra sa, după cum scrie G4Media. Curtea de Apel Bacău a decis suspendarea efectelor acestor măsuri luate împotriva angajatului avertizor, considerând că aparența acestora e vădit una de represalii, dar judecata asupra legalității lor se face separat. 

Mai exact, legea prevede că instanţa poate dispune, pe calea ordonanţei preşedinţiale, chiar dacă nu există judecată asupra fondului, suspendarea măsurilor dispuse ca represalii față de avertizor. Practic, asta e garanția angajatului-avertizor că nu trebuie să aștepte până la terminarea judecății asupra fondului pentru a putea merge în continuare la muncă, pentru a putea fi plătit conform legii, contractelor aplicabile ș.a.m.d., întrucât decizia instanței privind suspendarea măsurilor vine aici cu celeritate.

Și aici, tot angajatorul trebuie să dovedească că faptele nu sunt ceea ce par

Aici, legea face un pas important în favoarea avertizorilor: angajatorul sau entitatea acuzată de represalii trebuie să arate că acțiunile lor nu au fost motivate de raportarea făcută de avertizor, că nu au legătură cu asta. Balanța este înclinată spre protecția avertizorilor, recunoscându-se dificultatea cu care aceștia s-ar confrunta în a demonstra legătura dintre represalii și acțiunea lor de raportare. Desigur, vorbim de o caracteristică a proceselor de muncă, unde sarcina probei revine angajatorului - dacă angajatul contestă o concediere, angajatorul trebuie să demonstreze că e legală, iar nu angajatul că e nelegală. 

„Timing-ul” este aici o dovadă în defavoarea angajatorului, așa cum s-a întâmplat și în cazul prezentat de G4Media. Deși angajatorul a susținut că sancționarea și celelalte măsuri nu au avut legătură cu avertizarea, nu a putut explica de ce plângerea și demersurile de sancționare ale angajatului au „început de-abia la 18 zile după incident și la 10 zile după publicarea articolului din G4Media.ro”.

Scriam, în 2023, despre mai multe specificități interesante din Legea Whistleblower în România - de exemplu, despre norma conform căreia salariatul cercetat disciplinar ca urmare a unei raportări privind încălcarea legii, are dreptul să ceară prezența presei la cercetare. O cercetare făcută cu încălcarea acestui drept va însemna, în final, o măsură nelegală împotriva angajatului. 

Legea ajută avertizorul în sensul exonerării de răspundere dacă raportarea e făcută conform legii, iar dacă a suferit represalii, va putea beneficia de măsuri reparatorii. De pildă, poate obține rapid, în instanță, suspendarea măsurii luate împotriva sa. Dacă e cercetat disciplinar, poate cere de la baroul teritorial un avocat din oficiu, fără să suporte vreun cost pentru asta. La fel, poate cere avocat pentru contestarea măsurilor în instanță.