Relații de muncă & Asigurări sociale

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Cine decide în privința sancțiunii disciplinare ce va fi aplicată: comisia de cercetare sau directorul?

Deși la prima vedere nu pare neapărat o situație foarte complexă, în practică apar des situații în care aplicarea unei sancțiuni disciplinare se poate transforma într-un conflict nu numai între salariatul cercetat (și eventual sancționat) și angajator, ci și între persoanele care efectuează cercetarea, chiar dacă nu acestea stabilesc sancțiunea sau aplicarea ei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Utilizarea e-mailului profesional și concedierea angajatului care l-a utilizat altfel decât a intenționat angajatorul

O abatere disciplinară ar trebui să fie destul de gravă pentru a justifica o concediere sau, în orice caz, ar fi nevoie de abateri repetate. De asemenea, o faptă a angajatului ar trebui să se înscrie în rândul abaterilor prevăzute în contracte sau în regulamentul intern pentru a putea fi sancționată disciplinar. Ca atare, se poate considera inadmisibilă sancționarea unui angajat și cu atât mai puțin cu o sancțiune atât de dură precum e concedierea, atunci când compania nu a încadrat o faptă ca abatere disciplinară (gravă) sau a folosit formulări vagi și nespecifice pentru a arăta ce consideră ca fiind o abatere disciplinară. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Reținerile salariale pentru sumele plătite în plus, din eroare, angajaților - cum procedăm?

Erorile de calcul salarial pot apărea în orice companie privată sau instituție de stat. Fie vorbim de sume în minus, sume ce nu au ajuns la salariat deși ar fi trebuit, pe care angajatorul trebuie să le restituie acestuia, fie vorbim de sume în plus pe care le-a încasat angajatul și pe care legea îl obligă să le dea înapoi. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Noul statut al personalului de cercetare-dezvoltare și inovare, adoptat și la Camera Deputaților

Un proiect care va moderniza cadrul legislativ pentru cercetarea, dezvoltarea și inovarea (CDI) în România, aducând o serie de schimbări importante care vizează îmbunătățirea condițiilor de lucru și stimularea performanței în sectorul cercetării, a fost adoptat în aprilie de Senat și astăzi de Camera Deputaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Doi noi responsabili pe care angajatorii trebuie, mai nou, să-i aibă în companie

Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Organizarea defectuoasă a muncii sau despre cum în unele unități, în weekend, timpul se dilată

În cazul unor activități specifice, cum ar fi cele care asigură asistența medicală în regim de permanență, repartizarea programului de muncă trebuie să țină cont și de gradul de încărcare în anumite perioade și să asigure o funcționare eficientă a activității. Pornind de la un caz sesizat recent pe forumul avocatnet.ro, ne amintim ce înseamnă timpul de muncă și care sunt aspectele esențiale pe care niciun angajator nu le poate ignora. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Proiectele sau misiunile temporare de muncă: nerespectarea specificului contractelor poate conduce la concedieri nelegale

Utilizarea muncii temporare presupune urmărirea reglementării sale specifice din Codul muncii, dar și a prevederilor speciale. Deși recrutarea unor oameni se face pentru nevoile temporare ale unei alte societății, client al celui care recrutează, munca temporară și calitatea de angajat temporar nu se presupun și nu se deduc din contextul angajării. O societate care „a crezut” că angajează lucrători pentru misiuni temporare a încheiat doar contract pe perioadă nedeterminată, deși specificul muncii temporare presupune un contract de muncă temporară și unul de punere la dispoziție. Când misiunea s-a încheiat, angajatul a fost concediat pentru desființarea postului într-un mod care încalcă legea, desigur. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Întoarcerea din concediul de creștere se face la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent. Modificările funcției și condițiilor de muncă se fac cu acordul părților

Ca urmare a transpunerii unei directive europene, în legea română se prevede acum destul de clar faptul că lucrătorii ce se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere au dreptul de a reveni pe locul lor de muncă sau pe un loc echivalent în condiții care nu le sunt mai puțin favorabile și au dreptul de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Oricare ar fi dinamica internă dintr-o companie, e necesară obținerea acordului angajatului pentru a modifica funcția sa ori condițiile în care acesta se întoarce la muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce măsură anumite concedii sau libere sporadice afectează dreptul la concediu de odihnă într-un an

De principiu, dacă angajatul nu prestează activitate, nici dreptul său la concediul de odihnă „nu se acumulează”, întrucât acesta e acordat prin lege pentru refacerea capacității de muncă. Există, totuși, unele perioade în care, chiar dacă angajatul nu este la muncă, zilele sale de concediu nu sunt afectate. Se întâmplă frecvent ca angajatorii să nu țină seama la acordarea concediului de odihnă de specificul sărbătorilor legale când trebuie să acorde liber, de anumite medicale sau concedii la care are dreptul angajatul. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Digitalizarea în SSM - oportunități și beneficii pentru companii. Analiză pe cifre între modelul tradițional și cel digital de SSM

În era digitală, adaptarea la tehnologie este esențială pentru eficiența și flexibilitatea în mediul de afaceri. Un domeniu care a început să beneficieze de această transformare este și cel al securității și sănătății în muncă (SSM), unde digitalizarea poate simplifica și eficientiza o parte a proceselor, reducând în același timp costurile asociate. Implementarea soluțiilor digitale în acest domeniu devine din ce în ce mai accesibilă, mai ales în lumina reglementărilor legislative care favorizează acest proces. Citește articolul