ACCES PREMIUM
Pentru a-și păstra competitivi producătorii, dar și pentru a evita relocarea producției din Uniunea Europeană în țările terțe, Comisia Europeană a introdus taxa pe carbon aplicabilă importurilor de produse din industrii intens poluante, din sectoarele ciment, fontă, fier și oțel, aluminiu (de exemplu, minereu de fier, tuburi, țevi, rezervoare, construcții și părți de construcții, șuruburi, piulițe), îngrășăminte, energie electrică și hidrogen. Acestea sunt considerate „produse CBAM” prin Regulamentul 956/2023 privind instituirea unui mecanism de ajustare a carbonului la frontieră (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM), așa-numita taxă pe carbon, aplicabilă de la 1 octombrie 2023.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o lume tot mai conectată digital, fraudele legate de serviciile de plată sunt o preocupare majoră atât pentru instituții de plată/bănci, cât și pentru autoritățile cu putere de reglementare. În contextul procesului de adoptare a unui nou cadru legal la nivelul UE cu privire la serviciile de plată, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a publicat, în data de 29 aprilie 2024, o opinie privind noile tipuri de fraude legate de serviciile de plată și posibile măsuri de prevenire a acestora.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reformele fiscale globale implementate de guvernele din întreaga lume devin tot mai interconectate și obligă companiile să ia măsuri în regim de urgență, se arată în sondajul global anual EY - Tax and Policy Controversy Outlook. Se întrevede la orizont un sistem fiscal internațional mai stabil, deoarece guvernele se coordonează mai mult ca în trecut? Cum va afecta Pilonul II BEPS stimulentele fiscale, chiar și pentru societățile care nu fac obiectul normelor sale? Cum va influența creșterea transparenței dezvoltarea unor noi politici fiscale? Sunt doar câteva dintre întrebările la care experții în taxe și fiscalitate caută răspunsurile cele mai potrivite.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul globalizării și al creșterii tranzacțiilor transfrontaliere, dubla impunere a devenit o problemă majoră pentru grupurile de companii multinaționale care operează în România. Controalele în domeniul prețurilor de transfer efectuate de către autoritățile fiscale române se concretizează, de regulă, în ajustări semnificative ale prețurilor de transfer la nivelul contribuabililor români. Cu alte cuvinte, se ajunge în situația nedorită ca același venit să fie impozitat în două state diferite.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Adoptată pentru prima dată în anul 2017 în România, obligația de raportare pe fiecare țară în parte (Country by Country Reporting - CbC) solicită grupurilor de întreprinderi multinaționale cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro să furnizeze autorităților fiscale informații detaliate despre distribuția globală a veniturilor și impozitelor plătite. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și-a direcționat recent atenția asupra acestor raportări și a demarat proceduri de control pentru a verifica îndeplinirea de către contribuabili a obligațiilor specifice de notificare/raportare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Tendințele economiei globale influențează din ce în ce mai mult taxarea la nivel internațional, afectând contextul în care societățile operează. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a fost în prima linie a abordării acestor provocări prin intermediul inițiativei sale privind erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile de import (valoarea de tranzacție) este unul dintre elementele de taxare care poate genera probleme complexe atât în momentul importului de mărfuri, cât și ulterior (de exemplu, în cazul unor plăți ulterioare importului, dar făcute în legătură cu mărfurile importate). În ultimele 12 luni, Comisia Europeană a revizuit în mod constant ghidurile actuale (de exemplu, Compendiumul pe valoarea în vamă) cu scopul de a veni în sprijinul companiilor pe diverse spețe privind valoarea în vamă și a costurilor care trebuie adăugate la aceasta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Tendințele actuale din piața forței de muncă și modul în care companiile pot utiliza noile oportunități care continuă să apară pentru atragerea și menținerea forței de muncă au fost temele principale abordate în cadrul conferinței EY „Un Viitor Fară Frontiere”, dedicată mobilității. Dacă în anii precedenți s-a vorbit despre transformarea pieței forței de muncă, care a fost nevoită să se adapteze la noua realitate pandemică și postpandemică, în acest an principalul subiect este continuarea procesului de redefinire, în contextul schimbărilor macroeconomice la nivel global.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Apariția soluțiilor de inteligență artificială (IA) este privită, cel puțin în domeniul fiscal, cu entuziasm și prudență deopotrivă, ca orice noutate. Entuziaștii văd mai multe beneficii versus riscuri ori neajunsuri, în timp ce prudenții văd mai degrabă invers, mai ales în contextul așteptării aprobării reglementărilor detaliate privind funcționarea și adopția soluțiilor IA. Este cert, însă, că, în momentul luării deciziei pentru aplicarea unei soluții IA în zona fiscală, este obligatorie conexiunea strategiei fiscale cu strategia de business a companiei sau a grupului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Indiferent de instrumentele de forță de muncă, oamenii sunt cei care, în cele din urmă, au viziunea, construiesc și experimentează schimbările profunde din status quo-ul muncii. Șansele de creștere durabilă a afacerilor depind de gradul în care organizațiile păstrează o mentalitate centrată pe oameni în timp ce integrează noile tehnologii. Capacitatea inteligenței artificiale generative (GenAI) de a converti datele introduse de utilizatori în produse valoroase -- coduri personalizate, analize de date, rapoarte -- reprezintă o realizare importantă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
EY Romania 
