CEDO: Garda Nationala Antimafie - Incalcarea libertatii de intrunire si asociere

Reclamantul a solicitat Judecatoriei Arad inregistrarea Asociatiei ”Garda Nationala Antimafie” in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor , cerere care a fost respinsa printr-o incheiere din data de 24 aprilie 2002. Tribunalul Arad, prin decizia din 25 iunie 2002 , a respins recursul introdus de reclamat.

Curtea Europeana a constatat ca ingerinta in dreptul reclamantului, reprezentata de refuzul inregistrarii asociatiei, a fost prevazut de lege, si anume de articolele 9 si 10 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in Monitorul Oficial, nr. 39 din 31 ianuarie 2000.

Curtea a statuat ca asociatia a carei inregistrare a fost ceruta nu a intreprins, inaintea inregistrarii, nicio activitate care ar putea constitui un indiciu ca ar avea intentia de a desfasura activitati anticonstitutionale, contrare celor inscrise in statut.

Instanta europeana a observat ca instantele interne s-au fondat doar pe o simpla banuiala ca asociatia ar intentiona sa creeze structuri paralele parchetelor. Acest aspect, apare ca arbitrar in masura in care o asemenea intentie nu reiesea din statut, care, din contra, indica faptul ca asociatia urma sa-si desfasoare activitatea ”in cadrul legislativ existent” si ca aceasta ”nu s-ar substitui autoritatilor statutului”.

In plus, Curtea a constatat ca respingerea cererii de inscriere a impiedicat insasi constituirea asociatiei. Or, remarcand, de asemenea, faptul ca, in conformitate cu articolul 56 din OG nr. 26/2000, instantele judecatoresti pot dispune dizolvarea unei asociatii cand aceasta urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit, CEDO a apreciat ca o masura atat de radicala a fost disproportionata fata de scopul urmarit, nefiind necesara intr-o tara democratica.

Mai mult, Curtea a constatat ca cererea reclamantului a fost respinsa fara ca instantele sa-i ceara sa remedieze eventualele iregularitati din statut, faptul de a-i cere sa initieze o noua procedura, constituindu-se intr-o sarcina exorbitanta.

Prin urmare, CEDO a considerat ca recunoasterea incalcarii dreptului constituie o satisfactie echitabila suficienta si nu a acordat nicio suma reclamantului cu acest titlu.