Piata fortei de munca este afectata de reforma educatiei

 In prezent, declaratia de la Bologna este adoptata de 40 de state din spatiul european. Aceasta premisa conduce la realizarea unui obiectiv al acesteia: crearea spatiului european al educatiei. Scopul acestui document fundamental pentru reforma educatiei superioare europene este mobilitatea pe piata fortei de munca comunitare. Principalul mesaj al acestei declaratii este "diferentierea nivelului de calificare pe plan european si nu reducerea duratei de studiu, cum multi considera", afirma Romita Iucu, prorectorul Universitatii Bucuresti. Principala transformare produsa prin intermediul procesului de reforma o reprezinta formarea de competente si aptitudini viitorilor studenti, abilitati necesare pe piata fortei de munca. Provocarea pentru tara noastra este crearea unei legaturi intre pregatirea academica, formarea de competente, aptitudini, abilitati profesionale la studenti si insertia pe piata fortei de munca.

Consecintele reformei studiilor academice Principalul efect direct asupra pietei fortei de munca este acela de organizare a viitoarelor locuri de munca pe doua nivele: nivelul de executie, corespunzator primului ciclu de studii superioare de trei ani, respectiv celor licentiati; precum si posturi de conducere, de decizie, de creatie, corespunzator ciclului doi de studii superioare: nivel licenta plus masterat, cu perioada studiilor de cinci ani. Un alt efect asupra Romaniei va fi unul de natura psihologica: diploma de licenta va avea valoare intermediara. In noul context, diploma de licenta sau Bachelor va avea rol de o diploma intermediara, necesara obtinerii unei diplome finale, pentru recunoasterea studiilor universitare. Obtinerea diplomei de licenta va pune semne de intrebare angajatorilor cu privire la calificarea unui om in trei ani fata de calificarea obtinuta in patru ani. Pasii necesari pentru implementarea procesului Daca la prima vedere inceperea implementarii declaratiei de la Bologna, din anul universitar 2005-2006, este bine, pana acum nu s-a realizat ceea ce ar fi trebuit sa fie facut in mod normal si firesc: "nomenclatorul de calificari, precum si cel al specializarilor ar fi trebuit sa fie modificate in timp util", mai spune Romita Iucu.

Un exemplu in care implementarea acestui sistem a creat mai multe efecte negative decat pozitive este Italia, tara avansata in procesul de implementare a principiilor documentului de referinta a reformei invatamantului superior european. "O surpriza pentru italieni a fost faptul ca dupa licenta nu a existat solicitarea pe care au anticipat-o pentru masterat. Efectul acestei situatii a condus la inflatie de diplome pe piata de munca si criza de studenti pentru universitati", afirma Liviu Papadima, decan al Facultatii de Litere, Universitatea Bucuresti. Unul dintre avantajele oferite de acest sistem se refera la recunoasterea diplomelor de studii la nivel european.

Daca pana in prezent s-a realizat doar primii pasi privind procesul de implementare a reformei studiilor superioare romanesti, de acum inainte trebuie sa existe o mai mare atentie si implicare din partea institutiilor statului roman pentru eficienta si succesul reformei initiate prin intermediul declaratiei de la Bologna. Un alt aspect important se refera la armonizarea in acelasi timp a noii politici educationale si a celei pentru piata fortei de munca nationale, cu cele de la nivel european, in perspectiva intrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Principalii actori sociali din Romania trebuie implicati in crearea strategiei necesare implementarii cu succes a procesului de reforma prevazut in Declaratia de la Bologna.