Ce risc daca trimit emailuri comerciale nesolicitate?

Mai intai, o mica precizare. Exista unii oameni care gasesc interesant faptul ca in casuta lor de email apar din cand in cand oferte care prezinta produse diferite, de la medicamente la tigla si pardoseli de lemn exotic, de la reduceri fantastice la oportunitati unice in viata.

Nu gasesc nepotrivita toleranta fata de mesajele respective, insa trebuie sa tratam cu aceeasi toleranta dreptul majoritatii oamenilor care considera intruzive ofertele comerciale nesolicitate primite prin email. Din nemultumirea acestor oameni a luat nastere legislatia care sanctioneaza trimiterea de emailuri comerciale nesolicitate fara consimtamantul anterior, explicit, al destinatarului. Iata cateva elemente importante ale acestui tip de legislatie.

Despre ce Lege este vorba?

Trimiterea de comunicari comerciale nesolicitate este reglementata in Romania prin intermediul Legii nr. 365 din 2002, privind comertul electronic, precum si prin Hotarirea Guvernului nr. 1308 din 11/20/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic. De asemenea, o reglementare care vizeaza trimiterea de comunicari comerciale este prezenta si in Legea nr. 506 din 2004, privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

Ce sunt comunicarile comerciale nesolicitate?

Potrivit Legii privind comertul electronic, prin comunicare comerciala se intelege orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate. Cu alte cuvinte, daca eu am un magazin de pantofi si iti trimit un email prin care te invit sa cumperi anumite produse din magazinul meu online, se cheama ca fac o comunicare comerciala.

Daca mergem mai departe pe firul logic al ideii, o comunicare comerciala nesolicitata este acea comunicare comerciala care se face fara consimtamantul anterior si explicit al destinatarului. Altfel spus, daca eu iti trimit emailul cu oferta de pantofi de care vorbeam mai sus, si daca nu am consimtamantul tau anterior ca iti pot trimite astfel de emailuri, atunci incalc legea. Dar sa lamurim mai exact ce anume spune legea in aceasta privinta.

Interesant este faptul ca legea se aplica atat cazului in care destinatar al comunicarilor comerciale este o persoana fizica, cat si cazului in care destinatar al comunicarilor comerciale este o persoana juridica.

Traditional, comunicarilor comerciale nesolicitate trimise prin intermediul emailului li se spune SPAM. Trebuie sa stii, insa, ca tot traditional, in categoria SPAM-ului (emailuri nesolicitate) intra si toate acele emailuri cu bancuri, scrisori in lant ori videoclipuri pe care cineva le trimite altcuiva, fara ca destinatarul sa fi solicitat primirea acestui tip de emailuri. De precizat insa este faptul ca legea are de-a face doar cu emailurile comerciale nesolicitate (spam-urile de natura comerciala / emailuri care contin oferte comerciale ale celor care trimit emailul in cauza) si nu si cu celelalte tipuri de SPAM.

Care sunt conditiile necesare pentru trimiterea legala a comunicarilor comerciale?

1. Conditia principala este aceea ca trebuie obtinut anterior si explicit consimtamantul destinatarului.
Art. 6 alin (1) din legea privind comertul electronic spune ca

„Efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica este interzisa, cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicari”.

Potrivit art. 7 alin (2) din Hotararea guvernului 1308 din 2002, privind aplicarea Legii privind comertul electronic, consimtamantul poate fi obtinut in orice forma si poate fi probat cu orice mijloc de proba. Sarcina probei revine furnizorului de servicii. Cu alte cuvinte, daca eu spun ca nu sunt abonat la un newsletter cu oferte comerciale, furnizorul trebuie sa dovedeasca faptul ca m-am abonat.

De la aceasta regula exista o exceptie, prevazuta de art. 12 alin (2) din Legea nr. 506 din 2004. Respectiv:

"daca o persoana fizica sau juridica obtine in mod direct adresa de posta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, persoana fizica sau juridica in cauza poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare pe care acea persoana le comercializeaza, cu conditia de a oferi in mod clar si expres clientilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu si gratuit unei asemenea utilizari, atat la obtinerea adresei de posta electronica, cat si cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus initial".

Cu alte cuvinte, daca eu ti-am vandut o pereche de pantofi online, iti pot trimite in continuare mesaje comerciale cu privire la ofertele de pantofi din magazinul meu, fara sa am nevoie pentru aceasta de consimtamantul tau anterior.

2. In plus, comunicarea comerciala trebuie sa respecte urmatoarele conditii, conform art. 6 alin (2) din Legea privind comertul electronic:

a) sa fie clar identificabile ca atare;
b) persoana fizica sau juridica in numele careia sunt facute sa fie clar identificata;
c) ofertele promotionale, precum reducerile, premiile si cadourile, sa fie clar identificabile, iar conditiile care trebuie indeplinite pentru obtinerea lor sa fie usor accesibile si clar prezentate;
d) competitiile si jocurile promotionale sa fie clar identificabile ca atare, iar conditiile de participare sa fie usor accesibile si clar prezentate;
e) orice alte conditii impuse prin dispozitiile legale in vigoare.

3. Potrivit art. 9 alin (2) din din Hotararea guvernului 1308 din 2002, privind aplicarea Legii privind comertul electronic, furnizorul are obligatia de a implementa o procedura gratuita, accesibila inclusiv prin mijloace electronice, prin care destinatarul sa poata sa isi revoce consimtamantul. Cu alte cuvinte, trebuie sa existe o metoda clara si usor de utilizat de dezabonare. Mai mult, HG 1308 vorbeste chiar despre faptul ca dorinta de dezabonare trebuie sa-si produca efectele in cel mult 48 de ore de la initierea procedurii.

Care sunt sanctiunile pentru nerespectarea prevederilor de mai sus?

In functie de legea care este incalcata, putem avea mai multe tipuri de sanctiuni. Ca in Romania, desi vorbim despre aceeasi fapta (cum ar fi trimiterea de mesaje comerciale nesolicitate), vorbim despre doua legi care stabilesc sanctiuni si despre doua tipuri de sanctiuni.

Sanctiunea 1. Astfel, daca luam in calcul Legea nr. 365 din 2002, incalcarea prevederilor art. 6 (cel referitor la comunicarile comerciale) constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 50.000.

Sanctiunea 2. Daca ne raportam la prevederile Legii nr. 506 din 2004, nerespectarea prevederilor art. 12 (cel referitor la comunicarile comerciale nesolicitate) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000lei la 100.000 lei, iar pentru societatile comerciale cu o cifra de afaceri de peste 5.000.000 lei cu amenda in cuantum de pana la 2% din cifra de afaceri.

Practica e altceva
Cam asta e ideea. Practica, precum se intampla de obicei din Romania, e oarecum diferita. Desi Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale este insarcinat de lege sa se ocupe de rezolvarea plangerilor referitoare la SPAM, de o buna perioada de timp nu s-a mai intamplat nimic in acest domeniu. Semn ca, preocupat probabil sa dezvolte proiectul e-Romania, Ministerul si-a intors privirile de la problemele minuscule ale societatii romanesti. Daca si cand se va intampla ceva in acest domeniu, e o alta discutie pe care probabil ca o vom purta in alta perioada, mai fasta, a Romaniei.

Pana atunci, insa, intrebarea mea este simpla: ce faci tu cu spam-ul pe care il primesti in casuta de email? Il citesti? Il stergi?

Multumesc anticipat.

--
Despre autor
Alin Popescu este avocat, specializat in drept informatic, cu o experienta de 10 ani in materia problemelor legate de drept si internet. Websiteul sau este www.alinpopescu.ro. Cea mai recenta carte a sa este ghidul intitulat Despre afacerile online si problemele lor juridice, Universul Juridic, 2009.