Internetul a devenit in ultimii ani un cordon ombilical care ne mentine conectati la tot ce inseamna informatie. Oamenii au inchis televizorul, trec fara sa intoarca capul pe langa tarabele cu ziare, insa tasteaza zilnic zeci de www-uri pentru a-si satisface nevoia de informare. Lumea celor 3 w devine a doua natura pentru multi dintre noi, astfel ca realizam ca mare parte din timpul nostru se consuma intre doua click-uri si-o postare pe Facebook. Si atunci, de ce ne-ar mira ca si presa a speculat microbul internetului, iar ziarele au migrat masiv catre acest tip de suport? E adevarat, criza financiara din ultimii ani le-a urgentat cumva traiectoria, insa, indiferent de factorii externi, finalitatea ar fi fost aceeasi.

Articolul continuă mai jos

Cum ramane cu cele 3 surse?

In online, spre deosebire de presa scrisa, este greu sa impui niste standarde. Nu ducem lipsa de criterii deontologice, toata lumea stie cum sta treaba cu informatia si cele 3 surse de verificare sau ca o postare pe blogul nu stiu cui nu poate constitui sursa (credibila) de stiri - cel mai recent contra-exemplu: Realitatea.net si celebrul blogger Zoso.

Dar sa fim realisti, goana dupa trafic, dorinta de senzational si disperarea de a fi primul care da stirea fac ca oricare din principiile invatate la scoala sa fie uitate in sertar. Ne ghidam doar dupa criteriul mercantil, facem trafic, deci castigam bani. Bani cu care poti cumpara si principii si 3 surse si orice obstacol care ti-ar putea strica socotelile.

Intre tentatia de a fi primul si informatia corecta

Zilnic citim articole de tipul NEWS ALERT/BREAKING NEWS, insa se pune problema daca informatia pe care tocmai o ai in fata este si 100% corecta. A fi primul in difuzarea unei stiri nu iti asigura automat si veridicitatea ei. Din acest motiv, viteza de propagare a informatiilor poate aduce avantaje pentru tine si cei care te citesc, insa la fel de bine iti poti taia singur craca de sub picioare daca te apuci sa abuzezi de astfel de practici. Pentru ca publicul nu iarta si, pe zi ce trece, devine tot mai selectiv. Isi da seama ca l-ai inselat si atunci creditul pe care ti l-a acordat incepe sa scada, pana cand, intr-un final, ajunge la zero sau te trezesti ca a fost trasferat la concurenta.

Nevoia permanenta de adaptare

Nu putem controla dezvoltarea internetului, astfel ca presa online se afla intr-un permanent proces de adaptare. La conditiile economice, la nevoile cititorului, la ce face concurenta. Zi de zi, presa se reinventeaza, gandeste noi strategii de promovare, incearca sa aduca in fata elemente care sa o distinga de ceea ce exista in prezent pe piata. De fapt, un site de succes este cel care lucreaza in permanenta ca tu sa devii dependent de ceea ce el iti ofera. Click-ul pe care l-ai dat azi trebuie sa vina si maine si poimaine si peste o luna. Ceea ce poate crea diferenta este ideea inovatoare pe care publisherul este capabil sa o puna in practica inaintea celorlalti: proiecte de calitate care sa atraga si, mai ales, sa integreze o masa cat mai densa de utilizatori.

Simbioza jurnalist-cititor

Jurnalistul si cititorii sai coabiteaza zilnic pe ecranul monitorului. Isi impart comentarii, acuze, injurii, argumentari mai mult sau mai putin filozofice si asta dinamizeaza spatiul virtual ocupat de articol. Daca in print te rezumi strict la a citi materialul redactat de jurnalistul X, in online articolul vine la pachet cu zeci de comentarii. Cititorii simt nevoia sa isi aduca intr-un fel sau altul aportul la ceea ce citesc, sa imbunatateasca, sa contrazica sau sa aprobe informatiile cu care intra in contact. La randul lui, jurnalistul are ocazia sa raspunda la comentariile exprimate, sa cunoasca indeaproape profilul celui care il citeste si de ce nu, sa isi adapteze scriitura la tiparul acestuia. Pentru ca, in ceea ce ne place sa numim „new media”, adevarata masura a unui jurnalist este data de interactiunea pe care o are cu cititorii sai. NU este de datoria ziaristului sa emita concluzii, rolul sau este de a lansa in dezbatere teme de gandire, subiecte care sa mobilizeze cantitatea de inertie existenta in constiinta publica.

Jurnalismul de calitate, utopie sau progres?

Jurnalismul de calitate ramane o sintagma subiectiva. E un verdict pe care doar publicul care te citeste il poate pune. Singurul lucru pe care il poti face este sa trasezi o directie careia sa ii ramai fidel. Schimbarile bruste de banda nu duc decat la decredibilizarea ta ca ziarist. Insa, daca ar fi sa trecem peste partea de continut, un rol definitoriu in new media o are modalitatea in care informatia ajunge la destinatari sai: fie ca vorbim de newslettere, google sau retele de socializare (Facebook, Twitter, Linkedin). Fiecare joaca un rol important in definirea muncii tale de ziarist. Cu cat te folosesti mai abil de toate aceste canale de comunicare pentru a interactiona cu publicul tau, cu atat cresc sansele de a crea o comunitate de cititori fideli in jurul publicatiei. Si, pana la urma, acesta ar trebui sa fie scopul principal al presei online: dezvoltarea unui public care sa evolueze odata cu tine, o comunitate de oameni care sa se simta confortabil atunci cand deschid calculatorul, tasteaza 3 w si numele ziarului tau.

__
Anca Dumitrescu este redactor-sef al publicatiei online de business AvocatNet.ro. Citește mai mult despre presa online de calitate, editorial anca dumitrescu