Boboteaza: Traditii si obiceiuri la inceput de an

Tinuta pe 6 ianuarie, Boboteaza este cu siguranta una dintre cele mai importante sarbatori crestine cu care se inchide ciclul sarbatorilor de iarna si se deschide noul an. In popor, acestei zile i se mai spune si Aratarea Dumnezeiasca a Domnului (Epifanie), amintindu-ne de momentul in care Iisus Hristos a fost botezat de catre Ioan in apa Iordanului si s-a aratat tuturor ca Dumnezeu.

Boboteaza, ziua in care apa devine "vie"

Apa, simbol etern al vietii, al renasterii si al regenerarii, dar si al purificarii, devine un element central al sarbatorii de Boboteaza. In aceasta zi, preotii sfintesc toate apele pamantului si purifica casele credinciosilor, stropindu-le cu agheasma. Se crede ca puterea duhului sfant este atat de mare in aceasta zi incat apele raman sfintite pana la 8 saptamani dupa Boboteaza. Este motivul pentru care se spune in popor ca nu este bine sa speli rufe in cele 8 zile de dupa sarbatoare, altfel risti sa "spurci" apele.

Despre apa sfintita in biserici in ziua de Boboteaza se spune ca are proprietati miraculoase si purificatoare, de doua ori mai mari decat cu ocazia altei sarbatori, deoarece a fost sfintita prin indoita chemare a Sfantului Duh. Este apa care nu se strica pe tot parcursul anului si care te poate ajuta in caz de boala, necaz si suferinta, este apa care se mentine proaspata si placuta la gust, "vie", intreg anul, este apa sfintita si vindecatoare cunoscuta sub numele de Agheasma Mare. Ea se pastreaza la loc de cinste, langa icoana.

Totodata, exista obiceiul de a consuma agheasma mare timp de 8 zile, din ajunul Bobotezei pana la incheierea praznicului, pe 13 ianuarie, iar ulterior in zilele de post, de sarbatoare sau de ajunare. Din apa sfintita se gusta intotdeauna pe nemancate. Batranii spun ca apa sfintita este buna si de deochi, dar si pentru a alunga raul sau crizele de nervi, de frica, de panica, etc.

In acelasi timp, tinerii temerari obisnuiesc sa se scalde in ape deoarece, conform traditiei, vor fi feriti de boli si ghinion tot anul. Inainte de a face acest lucru, exista obiceiul ca preotul sa arunce in apa o cruce. Este momentul in care, conform credintei populare, diavolii ies din ape si fug de-a lungul campurilor si a islazurilor, singurii capabili sa ii vada sau sa ii sfartece fiind lupii. Evita, de aceea, sa vorbesti urat in aceasta zi si sa nu-i pomenesti pe "necurati" nici macar in gluma daca nu vrei sa atragi asupra ta duhurile rele.

Tot pentru a tine departe duhurile rele si a purifica vazduhul si apele, vanatorii si padurarii satelor au obiceiul de a trage focuri peste apa, iar tinerii aprind focuri pe dealuri si sar peste ele atunci cand vapaia se domoleste.

Boboteaza sau cum sa-ti afli norocul si ursita in dragoste

Boboteaza este momentul, spun batranii satelor, cand cerurile se deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si ursita in dragoste si in casatorie. Fetele care doresc sa isi viseze ursitul trebuie sa "fure" sau sa accepte de la preot un firicel de busuioc sfintit. Se spune ca daca il vor tine in san sau il vor pune sub perna inainte de a adormi, dar si daca postesc si se roaga Sfantului Ioan in ajun de Boboteaza, il vor vedea in vis pe cel cu care le este harazit sa se casatoreasca.

In unele zone ale tarii, in ajunul Bobotezei, se spune ca pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu de matase. Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) in Ajunul Bobotezei. Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in aceasta zi vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se imbaieze de trei ori in rau sau sa sa-si toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa fetei respective.

Tot pentru aflarea soartei in iubire, s-a perpetuat si o alta datina incarcata de misticism si magie, dar si de dorinta de patrunde in tainele viitorului. In ajun de Boboteaza, fetele tinere obisnuiesc sa puna intr-o farfurie cu apa doua lumanari aprinse. O lumanare reprezinta femeia respectiva, cealalta barbatul pe care il iubeste sau la care se gandeste. In cazul in care cele doua lumanari plutesc una catre cealalta, atragandu-se sau chiar atingandu-se, atunci acest fapt este interpretat ca un semn de bun augur. Exista o probabilitate mare ca cei doi sa fie fericiti impreuna si sa puna bazele unei familii frumoase in viitorul apropiat.

Daca se intampla sa cadeti pe gheata, nu va speriati. Conform traditiei, cine cade pe gheata in ziua de Boboteaza se va marita in anul respectiv. In acelasi timp, daca zariti in ziua de Boboteaza un flacau pe cal – este semn ca va veti casatori in scurt timp. Stranutul in ajun de Boboteaza este considerat si el aducator de noroc si iubire.

In zonele nordice ale tarii, exista obiceiul ca inainte de venirea preotului fetele tinere sa amplaseze sub prag un manunchi de busuioc. La plecarea preotului, buchetul de busuioc se asaza la oglinda in timp ce se spune incetisor: "cati au trecut in urma preotului, atatia petitori sa aiba fata!"

In vremurile stravechi, in ajun de Boboteaza, fetele de maritat obisnuiau sa puna busuioc la strasina casei. Daca a doua zi dimineata il gaseau incarcat de chiciura – era semn ca vor avea parte de un sot instarit.

Traditii, superstitii si obiceiuri diverse de Boboteaza

Vremea din ziua de Boboteaza reprezinta si ea un indiciu pretios pentru a intrezari felul anului care tocmai incepe. O vreme frumoasa de Boboteaza prevesteste bogatie de peste si abundenta de grane si paine. Promoroaca pe pomi este si ea semn de sanatate si rod mult, iar crivatul prevesteste belsug.

Daca sloiuri de gheata atarna grele la stresini, batranii cred ca primavara va poposi devreme in acel an. Se mai spune ca, din directia in care stropeste preotul cu busuiocul udat in agheasma atunci cand umbla prin sat cu Iordanul sau Chiraleisa, de acolo vor veni ploile in acel an. Totodata, daca atunci cand preotul umbla sa sfinteasca casele zapada ii va scartai sub picioare, anul acela va fi un an rodnic, aducator de prosperitate si de ploi.

Se mai spune ca la miezul noptii, chiar de Boboteaza, animalele din grajd capata graiul vorbirii si pot dezvaluie tainele comorilor ascunse celor care au urechi si intelepciune sa le asculte.

Evita sa te certi in ziua de Boboteaza daca nu vrei sa atragi ghinionul si animozitatile pe tot parcursul anului. Evita totodata sa imprumuti ceva in aceasta zi, mai ales daca este jaratic din soba.

Exista in vremuri de demult un obicei asociat cu longevitatea si durata de viata. Inainte de culcare, se obisnuia ca toti membrii familiei sa scoata carbuni din vatra si sa-i insire, asociind fiecarui carbune cu numele fiecarui membru al familiei. Se credea ca cel al carui carbune se va stinge cel mai repede este cel care va parasi primul familia respectiva, stingandu-se din viata inaintea celorlalti.

In zonele maramuresene, se crede ca este bine sa arunci gunoiul din casa nu inainte de venirea preotului, ci neaparat dupa plecarea acestuia. In felul acesta, alungi toate relele din casa pentru toata durata anului in curs.

Pe 7 ianuarie este sarbatorit sfantul Ioan Botezatorul. Pentru ca este o zi a bucuriei, cine nu se va inveseli in aceasta zi va avea parte de tristete pe tot parcursul anului. In anumite zone ale tarii se practica Iordanitul.

Sursa: garbo.ro