Ce mai citim: Cel mai frumos text despre Simona Halep

Este vorba despre un profil al Simonei, semnat de Louisa Thomas si publicat pe site-ul american grantland.com, detinut de ESPN.

Simona Halep, tot mai greu de clasificat, tot mai greu de oprit

Simona Halep obisnuia sa intre pe teren zicandu-si ca trebuie sa castige. Dar sfarsea prin a incerca sa nu piarda, rezultat devenit oricum previzibil, pentru ca se intamplase de atatea si atatea ori. Ce-i drept, nu era lipsita complet de succes. Foarte talentata - a castigat Open-ul francez la junioare in 2008 - Simona a crescut in mod constant, dar lent, in turneele ITF iar mai apoi, in Top 100 WTA. Dar avea momente cand lucrurile mergeau oribil pentru ea. "Adevarul e ca si un tenis slab poate fi fascinant la acest nivel, asemenea unei calamitati naturale", scria un reporter de la New York Times dupa meciul pierdut de Simona in fata Jelenei Jankovic, la US Open in 2010.

Simona era mereu cea mai scunda, adesea mai scunda cu 15-20 de centimetri decat adversarele. Exceptand atentia nedorita primita cu ocazia operatiei, a fost mereu o jucatoare necunoscuta pentru presa. Era irelevanta pentru ziaristi. Era mereu pe fuga, in sensul ca pierdea in primele tururi la turnee, apoi fugea la avion ca sa zboare in alta parte, unde sa piarda iar in primele tururi. Si tot asa. Presiunea pe care o punea pe ea ii afecta capacitatea de efort, ii incetinea ritmul de progres. Uneori, nu reusea sa se miste asa cum trebuie. Suferea multe accidentari. Devenise timorata, neincrezatoare. Nu reusea sa isi imbunatateasca jocul suficient de mult. In primele patru luni din 2013, n-a reusit decat o singura data sa castige doua meciuri unul dupa altul.

Apoi, in luna mai, Simona a participat la Roma, chiar inainte de Roland Garros. Era pe pozitia a 64-a in lume, trebuia sa joace calificari. A castigat sase meciuri in opt zile, inclusiv impotriva a trei jucatoare clasate in Top 20. Ceva se schimbase. Dar ce? Ea indica spre o schimbare la nivel mental: "Diferenta a fost ca mi-am dat voie sa joc relaxata pe teren, fara presiune. Mi-am propus sa ma bucur de tenis si sa joc cu placere". Acesta este, desigur, un lucru pe care-l spun toti sportivii. Dar, in cazul Simonei, alchimia a fost reala. Poate ca aceasta este, de fapt, definitia conceptului de “joc cu placere”: Simona a incetat sa mai spere ca adversara ei se va bate singura. In schimb, a inceput s-o oblige sa nu aiba alta alternativa decat infrangerea.

Si-a imbunatatit jocul de picioare. A devenit dintr-o data evident pentru toata lumea ca Simona e uimitor de rapida. A inceput sa gandeasca si sa anticipeze in timpul punctului. A devenit dintr-o data evident pentru toata lumea ca spiritul ei de anticipatie e atat de bun, incat e inexplicabil. Apoi a devenit si mai rapida, iar faptul ca stie mereu prima unde va ateriza mingea, asta i-a dat control si avantaj in schimburi. In final, loviturile ei au devenit mult mai simple, mai compacte, mai frumoase si mai greu de "citit" de catre adversare.

Cum scoti din papuci si din ritm un alt jucator? Nu este suficient doar sa joci tu la un nivel constant ridicat. Halep a invatat sa rupa ritmul adversarei si sa il mascheze foarte bine pe al ei. Cand joaca tenisul ei cel mai bun, nu joaca dupa tipare. Loveste cu o putere surprinzatoare, nebanuita. Acopera extraordinar tot terenul. Imprima o forta zdravana mingilor, si asta fara sa scoata sunete. Ea e cea care a impins-o pe Marion Bartoli, proaspata castigatoare a titlului de la Wimbledon, sa se retraga in lacrimi din tenis la turneul de la Cincinnati. Halep nu doar ca a inceput sa joace mai curat decat adversarele sale, ci a inceput sa le determine sa fiarba in suc propriu, sa greseasca. In finala de la New Haven, cand a invins-o pe Petra Kvitova, o alta castigatoare pe iarba de la Wimbledon, Simona a facut cinci erori; adversara sa, 25.
Intre mai si decembrie 2013, Halep a castigat sase titluri - mai multe decat oricare alta jucatoare din circuit, cu exceptia Serenei Williams.

Obiectivul lui Halep pentru 2013 a fost sa intre in Top 20, dar a facut ceva mai mult deca atat: a terminat pe locul 11 si a fost desemnata jucatoarea care si-a imbunatatit cel mai mult jocul (Most Improved Player of the Year). Premiul in sine a sunat ca atingerea unui varf, o realizare adevarata. Depasise asteptarile tuturor si demonstrase ca stie sa abordeze turneele mici, ca e un contender, ca merita sa fie luata in seama. Totusi, palmaresul ei la turneele de Slam era dezastruos. Pierdea in mod constant in primul sau in al doilea tur. Lumea incepuse s-o vada ca pe o potentiala luptatoare numai buna pentru mize mici, prea mica si prea timida pentru marile batalii ale tenisului, prea dependenta de greselile adversarelor. Apoi, ceata s-a ridicat pentru Simona si a inceput ascensiunea.

Scopul ei pentru 2014 a fost acela de a ramane in Top 20. Aum este pe 4 (n.r. pe 3, intre timp). Cu Williams eliminata devreme din turneu, Halep este a doua favorita la castigarea Open-ului francez, dupa Maria Sharapova. Halep este, dupa mine, o mai buna jucatoare de zgura decat Sharapova, dar asta nu conteaza intotdeauna. Halep a dominat-o pe Sharapova in primul set de la Madrid, la inceputul lunii mai, castigand cu 6-1. Dar la inceputul setului 2 Halep s-a contractat, iar Sharapova a profitat si a intors meciul.

Halep nu se exteriorizeaza sonor atunci cand loveste mingea si este la fel de linistita si in afara terenului. Ea nu trecuse niciodata de al doilea tur la Open-ul francez. Ramane de vazut daca Simona poate sa fie genul de jucatoare care nu incerca sa evite infrangerea, ci pur si simplu refuza sa piarda.

La sfarsitul anului 2013 – cel mai bun an al sau – Halep a luat o decizie curajoasa. S-a despartit de antrenorul ei, Adrian Marcu. Tehnic, mental si tactic, Marcu atinsese maximul pe care l-ar fi putut atinge cu Simona, oricum mai sus decat si-ar fi putut imagina oricine. Dar Simona a vazut lucrurile altfel. In Australia a jucat fara antrenor si a facut sfert de finala. Dar stia ca mai are mult de progresat si ca are nevoie de ajutor. La 1,68 m inaltime, ea avea nevoie de un serviciu imbunatatit. L-a gasit pe Wim Fissette, fostul antrenor al lui Sabine Lisicki – cea care are unul dintre cele mai bune servicii din circuit – dar si al lui Kim Clijsters – care a fost, la vremea ei, una dintre cele mai agresive jucatoare din spatele terenului.

La Qatar Open, la scurt timp dupa ce a inceput sa lucreze cu Fissette, Halep a invins trei jucatoare de Top 10 in drumul spre titlu, inclusiv pe Agnieszka Radwanska in sferturi, intr-una dintre cele mai impresionante victorii ale anului. Candva, Radwanksa insemnase traducerea cuvantului “imposibil” pentru Halep. Dupa ce a pierdut cu 6-1, 6-2 la Melbourne in 2011, Halep si-a spus "eu nu o voi putea bate vreodata". Tocmai de aceea, reusita lui Halep in meciul cu Radwanska de la Roma din 2013 a insemnat cel mai mare impuls pe care l-ar fi putut primi increderea ei. Dar victoria categorica de la Doha (7-5, 6-2) a fost pur si simplu altceva. A fost genul de evolutie care a demonstrat lumii tenisului mondial ca tenisul aratat de Simona pana acum este doar inceputul.

Halep a afirmat ca modelul sau este Justine Henin. Ambele sunt mici de statura, inteligente, precise si rapide. Ca si Henin, Halep poate fi fantastic de agresiva cu reverul in lung de linie. Dar vad la ea si similitudini cu jocul lui Novak Djokovic: miscarile netede, incheieturile puternice, executiile atat de simple, curate, surprinzatoare; loviturile indraznete. Simona are un talent special de a lovi decisiv din pozitii defensive. Simona devine agresorul defensiv, aparatorul agresiv. Devine imposibil de clasificat.

Simona inca se mai chinuie cu accidentarile. E la fel de mica si acum. E la fel de tacuta. Mai are, uneori, meciuri in care se mai pierde. E inca insuficient de bagata in seama, cel putin nu atat cat ar merita.

Halep a jucat primul tur la Roland Garros pe Philippe Chatrier, stadionul principal de la Roland Garros. Era dimineata, pe o vreme rece si intunecata. Scaunele erau in mare parte goale. A intalnit-o pe Alisa Kleybanova, o jucatoare puternica, revenita recent in circuitul WTA si care a avut unele rezultate bune in acest an. Halep a lovit puternic si a ramas lucida. Kleybanova a avut 32 de erori in meci, Halep numai 6. A castigat primul set cu 6-0, a avut 5-0 in al doilea si a inchis meciul la 6-2. Rezultatul a trecut neobservat in presa. Pe parcursul turneului, presa a acordat atentie maxima surprizei reprezentate de eliminarea Serenei si performanta impresionanta a jucatoarelor de 19-21 de ani - generatia urmatoare.

Halep are 22 de ani, desi arata mai tanara de atat. Daca o compari cu fetele precum Bouchard sau Svitolina, zici ca e in circuit de cand lumea. "Este o persoana foarte modesta care incearca, pe cat posibil, sa joace fara nici o presiune", a spus managerul ei, Virginia Ruzici, la sfarsitul lui 2013. "Sunt sigura ca, adanc in sufletul ei, are ambitii profunde".

Este momentul Simonei. Este sansa ei de a arata ca este mai buna decat am putea crede cu totii. Are sansa de a arata ca a venit vremea ei. Acum.

Articolul original, in limba engleza, este disponibil aici, iar traducerea de mai sus a fost realizata de jurnalistii treizecizero.ro.

Cu AvocatNet.ro citesti ceva interesant in fiecare weekend. Poti vedea si celelalte texte pe care le-am comentat impreuna aici.